Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse a condamnat acest gest, după cum era și firesc să o facă. În afară de aceasta, cele întâmplate au devenit subiect de comentarii din partea americanilor, care s-au arătat uimiți, dar și din partea rușilor, care au fost ironici, scrie comentatorul RIA Novosti Irina Alksnis.
Într-adevăr, situația este una fără precedent. După cum a menționat pe bună dreptate Ministerul rus de Externe, asemenea lucru nu s-a întâmplat nici chiar în plin război rece.
Trebuie să recunoaștem că, în cadrul proceselor actuale, anumite restricții și sancțiuni impuse de SUA față de unii funcționari ruși, importanți oameni de afaceri și alte persoane sus-puse sunt destul de logice.
Chiar și pentru problemele din ce în ce mai frecvente ce țin de vizele pentru sportivi și angajații „Aeroflot"-ului poate fi găsită o explicație. Fără îndoială, acesta este un comportament urât și fără scrupule din partea statului american, însă și sportul, și comunicațiile aeriene au constituit în repetate rânduri obiectul speculațiilor și au fost parte a conflictelor în politica internațională. Astfel încât putem spune că aceste sfere fac parte din grupul de risc în cazul tensionării relațiilor dintre țări.
Dar, ce are baletul?
Domeniul, care, din punct de vedere istoric, a contribuit la atenuarea contradicțiilor, la stabilirea punților și a relațiilor între țări, astăzi s-a pomenit victima poziției antirusești a Statelor Unite ale Americii.
Acest lucru este atât de absurd și de prostesc, încât un număr considerabil de comentarii, mai ales din partea americanilor, exprimă într-adevăr o confuzie sinceră în legătură cu situația creată.
Experții ruși sunt de părerea că toată această situație este o dovadă în plus a degradării serioase a elitei americane și a dereglării mecanismului de selectare a cadrelor în sferele conducătoare ale SUA. Statul american a început să-și taie craca de sub picioare atât de ostentativ, încât alte explicații par deja, pur și simplu, neverosimile.
Fără a nega problemele cu adevărat serioase ce țin de profesionalismul actualilor reprezentanți ai puterii în SUA, se pare că în cazul dat situația este ceva mai complicată, aceasta amintind de evenimentele foarte asemănătoare de acum câteva decenii.
După cum se știe, războiul rece a început odată cu luarea de cuvânt a lui Winston-Churchill la Fulton, cu una dintre cele mai memorabile fraze: „De la Stettin de la Marea Baltică și până la Trieste de la Marea Adriatică, peste întregul continent, a fost lăsată o cortină de fier".
Un moment important: în fond, în cuvântarea lui Churchill nu există învinuiri în adresa Moscovei, precum că ea ar fi lăsat această cortină. Cuvintele marelui politician britanic sunt mai curând o constatare a faptului că scindarea geopolitică a divizat Europa în două părți. Mai mult ca atât: Churchill a subliniat că restul lumii este amenințat de către comunismul care vine din partea Moscovei și a sateliților acesteia.
Spre deosebire de succesorii săi contemporani, Winston Churchill nu poate fi nicidecum învinuit de neprofesionalism sau insuficiență de înțelepciune. Cu 70 și ceva de ani în urmă, cortina de fier, cu restricțiile sale — uneori foarte severe — a fost lăsată, într-adevăr, de către ambele părți adverse.
A urmat apoi o metamorfoză importantă
URSS „a strâns șuruburile" atât de tare, a introdus niște reguli atât de drastice și numeroase interdicții, multe dintre ele fiind de-a dreptul absurde, încât anume ea, URSS, a devenit întruchiparea „cortinei de fier", prin care și-a separat toți cetățenii de „lumea liberă". Iar Occidentul, datorită opțiunii fatale a conducerii sovietice, a profitat de posibilitatea de a se poziționa ca civilizație a drepturilor și libertăților pe fundalul despotismului din URSS.
Acest factor a jucat mai târziu un rol deloc neglijabil în starea de spirit a societății din URSS, dar și din întreaga lume, care a avut drept urmare destrămarea statului sovietic.
Astăzi istoria se repetă: opoziția dintre Rusia și Occident a readus pe agenda zilei retorica și practica războiului rece. Ambele părți impun restricții în cele mai diverse domenii. Cortina de fier se restabilește, deoarece este parte inevitabilă a unei astfel de confruntări geopolitice dure.
Doar că există o diferență importantă: de data aceasta, în tendința sa de a se „îngrădi" de adversarul periculos, Occidentul, evident, exagerează.
Sportivi? Artiști de balet?
Având în vedere că, în trecut, anume în jurul reprezentanților sportului și artelor s-au produs câteva scandaluri de răsunet legate de părăsirea URSS, situația SUA, care și-au asumat de bună voie rolul „satrapilor și al prigonitorilor libertății", pare a fi într-adevăr anecdotică. A mai rămas să așteptăm înăsprirea regulilor americane interne cu privire la călătoria cetățenilor SUA în Rusia și interzicerea oficială a căsătoriilor dintre americani și cetățeni ruși.
Totuși, în pofida absurdității și caracterului ridicol ale situației, consecințele tuturor acestor acțiuni ale SUA vor fi cele mai reale. Administrația americană a călcat într-adevăr în aceeași capcană ca și conducerea sovietică de pe vremuri.
În continuare urmează să intre în vigoare legitățile obiective și iată că deja SUA, care, din punct de vedere istoric, s-a poziționat ca țară a libertății, apar azi ca un stat fățiș (și absurd) autoritar pe fundalul Rusiei. Totodată, problema unor astfel de restricții constă în faptul că pentru demascarea lor nu sunt deloc necesare explicații și eforturi suplimentare — nici în Rusia, nici în Occident. Ele vorbesc de la sine.
Ținând cont de experiența Uniunii Sovietice, putem deduce că o astfel de alegere poate deveni o bombă cu efect întârziat, care să arunce în aer întreaga țară.
Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu poziția redacției.
