CHIȘINĂU, 22 sept — Sputnik, Dragoș Dumitriu. "În linii generale, rezoluția românească este „mai ușoară" decât cea maghiară", scrie portalul Bucpress din Cernăuți, citând și surse ucrainiene. Comentariul se referă la declarația adoptată de parlamentul României în privința legii Educației adoptată de Rada Supremă de la Kiev, prin care se ajunge la desființarea școlilor românești și, în final, la o grea lovitură împotriva comunității din teritoriile românești istorice, ocupate acum de Ucraina.
Într-adevăr, spre deosebire de poziția fermă a Budapestei, România a avut o atitudine modestă, ministrul de Externe Meleșcanu făcând chiar o gafă majoră la întâlnirea cu omologul său ucrainian pe această temă. Meleșcanu a acceptat discuția despre "aplicarea legii", atât timp cât legea nu a fost încă promulgată — și când exact acesta era punctul pe care românii din Ucraina ne cer să-l susținem, anume să insistăm pe lângă președintele Poroșenko să NU promulge legea!
Gafa lui Meleșcanu a fost însă îndreptată de președintele Klaus Iohannis care a anunțat aseară că "și-a contramandat vizita pe care urma să o efectueze în luna octombrie în Ucraina, ca urmare a adoptării legii educației", transmite corespondentul agenției naționale de presă, Agerpres.
Mai mult, Iohannis punctează, foarte important, că legea în cauză "contravine bunelor intenții reciproce", atitudine repetată din partea ucraineană, asupra căruia presa și cetățenii au atras atenția în repetate rânduri.
"În consecință, când am aflat de această lege, am contramandat vizita mea în Ucraina și am contramandat și primirea președintelui Parlamentului, care se anunțase pentru sfârșitul lunii septembrie la mine, dând astfel semnale diplomatice extrem de puternice. Anularea unei vizite prezidențiale e un semnal extrem de puternic", a declarat Iohannis, precizând astfel că nu e vorba de vreo confuzie, ci are de gând să joace tare.
Am fost foarte, foarte neplăcut surprins de evoluția din Parlamentul Ucrainei, a spus Iohannis, atrăgând atenția că Rada de la Kiev, "fără să anunțe partenerii, și noi suntem parteneri ai Ucrainei, a promovat o lege care, după părerea noastră, contravine bunelor intenții reciproce".
Iohhanis nu se sfiește să dea o lecție Kiev-ului, arătând că legea a venit "într-un moment foarte nepotrivit", cu referire la demersurile Ucrainei pentru aderarea la forurile europene, pe care România, spre deosebire de Ungaria, încă le susține. "Întreaga abordare, după părerea mea, trebuie pusă în discuție", a completat președintele României "lecția" pentru Kiev.
Iohannis a relatat și întâlnirea cu președintele Poroșenko "pe holurile ONU", prilej cu care l-a însștiințat asupra poziției Bucureștiului.
"I-am spus direct că nu voi face această vizită până când nu există un progres pe această lege a educației și că sunt neplăcut surprins de această evoluție, în condițiile în care domnia sa a avut o abordare, cel puțin față de mine, foarte deschisă, când vine vorba de românii din Ucraina. Am transmis această abordare pe care o am și pe căi diplomatice și iată și direct președintelui Poroșenko".
Reacția președintelui Ucrainei a fost surprinsă de Klaus Iohannis — și reprodusă în stilul unui profesor care observă reacția elevului după ce a fost mustrat.
"Și-a continuat drumul destul de îngândurat", a povestit Iohannis, "și sper să reușim să avem o abordare care permite românilor din Ucraina, în perspectivă, să-și continue învățământul în limba română", a concluzionat președintele Iohannis.
Nu se știe dacă discuția de pe hol a avut un efect major asupra lui Poroșenko, dar presa ucraineană titrează:"Poroșenko la sesiunea ONU. Ce a omis preşedintele în discursul său… Legea învățământului?", transmite Bucpress. Cert este că, în fața românilor din Ucraina, Iohannis a dat o lovitură de maestru — e primul președinte care, iată, nu se sfiește să pună la colț Kievul.
