CHIȘINĂU, 12 sept — Sputnik — Ionuț Țene. Dezastrul demografic continuă accelerat în România. Românii nu mai fac copii, iar emigrarea a cinci milioane de români în străinătate, partea cea mai activă a populaţiei, a făcut ca în România natalitatea să scadă dramatic. În Diasporă trăieşte peste 17 la sută din populaţia României. În primele șase luni ale anului s-au născut aproximativ 100.000 de copii, cu 7.500 mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, arată datele Institutului Național de Statistică.
Dacă în primele 7 luni din 2016 numărul decedaților îl depășea cu 38.000 pe cel al nou-născuților, în acest an diferența dintre cei veniți pe lume și cei care au plecat dintre noi a urcat la 50.000.
În 1930 se nășteau 482.000 copii. În 1946, în ciuda marilor greutăți economice de după al Doilea Război Mondial, veneau pe lume 391.000 de români. Ca şi o comparație, anul trecut au venit pe lume mai puțin de 200.000 de români. În acest ritm populaţia României în 2050 va fi de circa 14 milioane de locuitori.
Migranții — o soluție de stopare a declinului demografic
Clasa politică şi autorităţile centrale nu au găsit şi se pare că nu sunt interesate să identifice soluţii pentru sprijinirea natalităţii şi creşterea demografică. De ce? O ţară cu scădere demografică nu poate avea performanţă economică pentru că scade consumul şi lipseşte forţa de muncă. Totuşi, autorităţile statului influenţate de Bruxelles şi Berlin au identificat o sursă de stopare a declinului demografic: imigraţia din Orientul Mijlociu. Deşi conform Constituţiei României, art. 3, alin. 4 „pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populatii străine", conducerea de la Bucureşti sprijină public imigraţia şi cotele de refugiaţi, soluţie impusă de Uniunea Europeană, ca măsură de scădere a declinului demografic şi de asimilare a forţei de muncă ieftine.
În Germania cei peste un milion de imigranţi veniţi în 2015 lucrează în condiţii grele, aproape sclavagiste, la companii mari, pe bani puţini. Pentru Bruxelles imigraţia este un risc asumat în ciuda pericolului terorismului islamic. Doar ne-a spus preşedintele francez Macron că trebuie să ne obişnuim cu atentatele teroriste care vor face parte din viaţa Europei. Astfel se explică oferta neaşteptată a ministrului de externe T. Meleşcanu, care, fără să-l întrebe nimeni, a ofertat, ca pe moşia personală, primirea a peste 1800 de imigranţi. Să fie imigraţia o soluţie de rezolvare a crizei demografice pentru Bucureşti?
Loviturile continue care se dau contra familiei tradiţionale şi refuzul de îmbunătăţire a climatului legislativ pentru creşterea natalităţii arată că clasa politică şi structurile secrete au optat pentru o rezolvare prin imigraţie a declinului demografic, chiar dacă refugiaţii sunt de altă religie faţă de populaţia majoritară şi numărul mare de veniţi atinge prevederile constituţionale. Pe acest fond de destructurare a statului şi societăţii se duce o politică „oficializantă" de subminare a suveranităţii şi identităţii naţionale?
Ocultarea fenomenului migrației în România
Astfel se explică tăcerea complice a presei mainstream, dar şi a autorităţilor centrale faţă de puhoiul de imigranţi care au luat la propriu cu asalt frontierele României. Autorităţile refuză să stopeze fenomenul, dar şi să-l discute public. Se permite încălcarea legislaţiei de frontieră? A fost emblematică pe o reţea de socializare imaginea cu jurnalistul Sorin Roşca Stănescu transmiţând în direct de pe plaja 2 Mai, cum ambarcaţiuni cu imigranţi debarcau şi luau cu asalt staţiunile româneşti fără ca televiziunile să transmită evenimentul, iar presa şi autorităţile să-l comenteze.
Bucureştiul parcă doreşte la fel ca Berlinul să oculteze fenomenul până se vor obişnui românii că trăiesc alături de sute de mii de imigranţi musulmani şi nu numai? Un om politic român trăgea public un semnal de alarmă că doar 50.000 de imigranţi veniţi inopinat vor da peste cap bunul mers al societăţii româneşti nepregătite faţă de un aflux mare de refugiaţi, neavând experienţa colonială a Franţei sau Germaniei.
Pe fondul întăririi pazei la graniţe, Poliţia de Frontieră a făcut cunoscute, pe 11 septembrie a.c., numeroase incidente cu imigranţi, unii devenind violenţi în parcurile Timişoarei. Peste 2.800 de migranţi ilegali au fost prinşi de poliţiştii de frontieră de la începutul anului. Până la urmă instituţiile statului român, care trăiesc din impozitele cetăţenilor, au datoria legală să ne spună sincer şi drept: au identificat imigraţia din Orientul Mijlociu ca o soluţie la declinul demografic şi la lipsa forţei de muncă pe fondul creşterii economice, chiar dacă acest fenomen încalcă Constituţia şi schimbă raporturile etnico-religioase din România? Cine-i va apăra pe români de la disoluţia etnico-religioasă pe viitor? Ocultarea fenomenului imigraţiei masive este politică de stat sau doar o trădare a intereselor naţionale? Să stea imigraţia clandestină la bazele unui boom economic într-o Românie fără identitate?
