CHIȘINĂU, 6 sept — Sputnik. Nu este pentru prima dată când exercițiile militare ajung un subiect sensibil pentru aparatul de stat al Republicii Moldova. Marți, președintele Igor Dodon a interzis participarea militarilor din Moldova la exercițiile internaționale „Rapid Trident" care au loc în Ucraina, la Centrul de instruire militară Yavorov, regiunea Lvov (inițiativa desfășurării stagiului de pregătire aparține comandamentului militar al SUA în Europa).
În aceeași zi, reprezentanții Aparatului Președintelui Republicii Moldova au comunicat pentru Sputnik Moldova că „în conformitate cu partea 3 a articolului Legii cu privire la securitatea națională, este necesară aprobarea Comandamentului Suprem al Forțelor Armate". În consecință, președintele nu a aprobat participarea la aceste exerciții a militarilor moldoveni și a insistat să fie anulată plecarea contingentului respectiv al Armatei Naționale, iar organizatorii să fie anunțați că Moldova nu va participa la acest exercițiu.
Reacția Guvernului a fost una promptă. Premierul Pavel Filip a declarat în cadrul ședinței de miercuri a Cabinetului de Miniștri că, potrivit legii, Guvernul este obligat să asigure creșterea capabilității Armatei Naționale.
„Din aceste considerente, venim cu această hotărâre de Guvern. Nu văd temei de a refuza participarea la exerciții și instruiri a efectivului Armatei Naționale", a subliniat premierul.
Șeful Guvernului a mai menționat că, în mare parte, bugetul pentru aplicații militare și pentru instruiri este oferit de partenerii noștri de dezvoltare.
„Acesta constituie mai mult de 80 la sută. Neparticiparea la aceste instruiri ar constitui mai mult decât 5 milioane de lei", a precizat Filip.
După cum a declarat însă un expert, chestiunea nu ține de bani, pentru că aceștia fie vor fi utilizați pentru asigurarea participării militarilor moldoveni la aceste exerciții, fie că nici nu vor ajunge în Moldova. Astfel că speculațiile la această temă sunt total nepotrivite. Aceste sume în orice caz nu vor ajunge în economia moldovenească, de aceea nu este cazul să fie invocate aici interesele țării.
„În situația dată este foarte interesant aspectul juridic. Trebuie să întrebăm Guvernul ce anume semnifică articolul din Constituție în care se spune că președintele este Comandantul Suprem", a declarat politologul Valeriu Ostalep.
Doar, conform Constituției Republicii Moldova, Președintele Republicii Moldova este Comandantul Suprem al Forțelor Armate.
”Președintele Republicii Moldova poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parțială sau generală.
În caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, Președintele Republicii Moldova ia măsuri pentru respingerea agresiunii, declară stare de război și le aduce, neîntârziat, la cunoștința Parlamentului. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanșarea agresiunii.
Președintele Republicii Moldova poate lua și alte măsuri pentru asigurarea securității naționale și a ordinii publice, în limitele și în condițiile legii. Președintele țării este Comandantul Suprem al Forțelor Armate”.
„Ca om care pricepe câte ceva în domeniul militar, consider că în cazul dat trebuie să se facă abstracție de persoane, nu trebuie să vorbim nici de Dodon, nici de Filip, ci să conștientizăm ce înseamnă Comandant Suprem al Forțelor Armate în țara noastră", a punctat Ostalep.
Potrivit expertului, „președintele trebuie să se adreseze Curții Constituționale, trebuie să vină în Parlament cu această problemă, este necesară o clarificare".
„Situația dată creează deja un precedent de compromitere a atribuțiilor președintelui. Subliniez încă odată că pricep în domeniul militar și știu că anume Comandantul Suprem este acea persoană care ia decizia finală. Este stranie apariția acestei decizii a Guvernului. Cazul dat îmi amintește mai curând de simularea unei activități tumultoase, când Cabinetul de Miniștri, pe fundalul problemelor economice acute din țară, se ceartă permanent cu președintele în chestiunea, unde vor mărșălui militarilor noștri la București, la Kiev sau mai știu eu pe unde. În linii mari, la etapa istorică actuală, Moldova nu are nevoie de armată în general, în formatul în care există astăzi", a conchis Ostalep.
Șeful statului, Igor Dodon, a venit cu o reacție proprie la această derulare a evenimentelor.
„În conformitate cu prevederile Constituției Republicii Moldova, am decis să suspend Hotărârea Guvernului de astăzi privind participarea militarilor moldoveni la exerciții militare în Ucraina".
Dodon susține că a decis să facă uz de dreptul constituțional al Președintelui țării pentru prima dată în calitatea sa de șef al statului.
Conform art. 88 alineatul (i) din Constituție care prevede că șeful statului „suspendă actele Guvernului, ce contravin legislației, până la adoptarea hotărârii definitive a Curții Constituționale", subliniază Dodon.
„Astfel, constat încălcarea de către Guvern a prevederilor Legii cu privire la securitatea de stat, art. 33, partea 3, conform cărora participarea unor subdiviziuni ale Armatei Naționale cu contingent personal, armament și tehnică militară în exerciții militare împreună cu unități militare ale altor state în afara țării se aprobă de către Comandantul Suprem al Forțelor Armate", a menționat Dodon.
„Republica Moldova este un stat neutru conform Constituției, iar militarii moldoveni nu trebuie să participe la exercițiile militare desfășurate sub egida unui sau altui bloc militar. Totodată, nu vom împiedica participarea militarilor moldoveni la exerciții pacificatoare sub egida ONU", a precizat președintele.
În opinia lui Dodon, Forțele Armate, inclusiv Ministerul Apărării, se află într-o stare deplorabilă, cea mai critică de până acum, „grație guvernărilor euro-unioniste, din anul 2009 până în prezent".
„Aceste structuri trebuie reformate integral, capacitățile dezvoltate în interiorul țării, în conformitate cu statutul de neutralitate, iar cei care au distrus patrimoniul, infrastructura, au vândut armamentul și au adus la o așa situație — vor fi trași la răspundere, inclusiv penală", a conchis șeful statului.
