Societate
Fiți alături de Sputnik Moldova pentru a afla primii informații care vizează sfera socială

Valeriu Pasat: scrisoare deschisă către conducerea țării

© из личного архива В. ПасатаАкадемик Валерий Пасат
Академик Валерий Пасат - Sputnik Moldova
Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
Fostul director al Serviciului de Securitate și Informații, ex-ministru al Apărării, academicianul Valeriu Pasat a adresat o scrisoare deschisă conducerii Republicii Moldova în care vine cu un șir de propuneri privind soluționarea problemei transnistrene.

Sputnik Moldova publică textul integral al scrisorii.

"Către Preşedintele Republicii Moldova, dl Igor Dodon, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, dl Adrian Candu, Prim-ministrul Republicii Moldova, dl Pavel Filip.

Stimaţi conducători ai Republicii Moldova,

M-a determinat să vă scriu această Scrisoare deschisă benefica înviorare, seria de schimbări în bine ce se fac simţite, în ultimul timp, în sensul căutării şi găsirii unor soluţii pentru un dialog constructiv cu scopul soluţionării problemei pe care unii o numesc „transnistreană", dar care ar fi mai corect să o numim problema reîntregirii ţării.

Igor DODON - Sputnik Moldova
Politică
Dodon a spus în ce condiții poate fi soluționată problema transnistreană

Desigur, voi încerca să formulez anumite idei şi soluţii preponderent dacă nu exclusiv din punctul de vedere al sferei unde activez: domeniul ştiinţific, mai exact — academic, şi aceasta din cîteva motive.

Ca un cercetător ce se ocupă de mai mult timp şi de istoria Republicii Autonome Moldoveneşti ca o premisă pentru formarea RSSM — a Republicii Moldova, am toată convingerea că raioanele din stânga Nistrului (numite, mai des Transnistria) sunt o parte integrantă, inseparabilă, indivizibilă a Republicii Moldova — doar acolo trăiesc fraţii noştri, majoritatea dintre ei aspirînd sincer la o revenire la normalitate, adică la frontierele de pînă la 1990-1991. Sunt absolut convins că această palmă de pămînt, din stînga Nistrului, este pământ moldovenesc, la care noi nu am renunţat, nu putem renunţa din nici un punct de vedere: umanitar, geopolitic, social, economic, cultural, ştiinţific ş.a.m.d.

Un argument forte pentru necesitatea reluării şi revigorării şi a raporturilor ştiinţifice pe linia Chişinău — Tiraspol îl constituie şi faptul că scrierea istoriei Republicii Autonome ca o parte a istoriei statului Republica Moldova este foarte dificilă dacă nu imposibilă fără implicarea unor specialişti şi a unor instituţii de la Tiraspol şi din alte localităţi ale regiunii transnistrene. Şi încă un element de importanţă majoră: ca specialist, pot confirma documentar că numeroase aspecte — şi pozitive, şi negative — ale evoluţiei RSSM, apoi şi a Republicii Moldova — îşi au rădăcinile, cauzele, motivaţiile anume acolo, în stînga Nistrului, fapt pe care îl putem înţelege în toată amploarea sa numai cunoscînd foarte bine situaţia „la faţa locului", numai conlucrînd cu specialişti şi chiar cu oameni simpli de pe acea palmă de pămînt moldovenesc.

În fine, eu mă ghidez de concepţia că Academia de Ştiinţe, oamenii de ştiinţă în genere, trebuie să sprijine conducerea statului la soluţionarea unor probleme stringente, indiferent de simpatiile politico-partinice. Cu acest scop, cu trei ani în urmă, am avut o intervenţie în cadrul Asambleei Generale a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în care am adus la cunoştinţa comunităţii academice mai multe opinii şi sugestii privind „apropierea malurilor Nistrului" şi prin intermediul oamenilor de ştiinţă, cu ajutorul acestora şi al forurilor academice şi universitare de la Chişinău, dar şi din alte oraşe al Republicii noastre. M-am bucurat sincer că acele idei au fost susţinute şi aprobate unanim de majoritatea membrilor Asambleei Generale. Acum însă constat cu regret că nimic din cele propuse în alocuţiunea mea, cu referire la activizarea efectivă a conlucrării ştiinţifico-academice pe linia Chişinău — Tiraspol, nu s-a realizat. Mai mult, se pare că totul a fost dat uitării…

Întâlnirea de la Kiev a premierului moldovean Pavel Filip cu președintele ucrainean Petro Poroșenko - Sputnik Moldova
Politică
Filip a vorbit la Kiev despre un statut special pentru regiunea transnistreană

Or, în acea intervenţie a mea în faţa membrilor Asambleei Generale a AŞM spuneam cu toată claritatea că Academia noastră ar putea contribui serios, eficient şi cu mult folos la găsirea unui limbaj comun în scopul de a accelera aşa-zisa problemă transnistreană, adică problema reîntregirii ţării. Am propus ca la AŞM să se elaboreze un plan, un proiect sau chiar o direcţie de conlucrare dintre oamenii de ştiinţă de la Chişinău şi cei de la Tiraspol, menţionînd că, ar fi cel mai potrivit să-i invităm la Chişinău pe unii colegi, cercetători de la Tiraspol. Da, să-i invităm să participe la conferinţe, simpozioane, colocvii, pentru a ne asculta şi pentru a fi ascultaţi şi noi. Pentru ca tinerii cercetători din regiunea transnistreană să poată face şi susţine doctoratele şi la Chişinău. Cu atît mai mult cu cît la Tiraspol activează cercetători de valoare, în cele mai diferite domenii. Şi dat fiind faptul că problemele de istorie sau din alte sfere ale umanisticii mai constituie obiectul unor dispute lungi şi complicate, consider că ar fi mai indicat să începem cu ştiinţele exacte, apoi cu cele ale naturii ş.a.m.d.

Pentru a trasa căi mai concrete pentru conlucrarea ştiinţifică pe linia Chişinău — Tiraspol, ca o etapă a reîntoarcerii acasă a Transnistriei, eu am propus ca în Asambleea Generală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei să fie atribuită o cotă pentru savanţi din Transnistria — de exemplu, 10 sau 15 locuri de membri corespondenţi şi / sau membri titulari ai Academiei de Ştiinţe din Moldova. Ele vor fi puse la dispoziţia lor şi ca o dovadă în plus a deschiderii noastre dintotdeauna spre un dialog constructiv, sincer, colegial dar şi frăţesc cu Tiraspolul.

Mi-am exprimat speranţa că într-o bună zi prezenţa transnistrenilor în institutele de cercetări de la Chişinău să devină o realitate îmbucurătoare. Prin aceşti paşi, prin aceste acţiuni, Academia ar deveni o platformă ce ar veni în ajutor guvernării, iar mai larg — întregii societăţi, la găsirea unor soluţii noi, sigure, eficiente ce ar înlesni realizarea unui dialog atît de necesar tuturor cetăţenilor Republicii Moldova întregite.

Cu regret, după cum am menţionat şi la începutul acestei Scrisori deschise, conducerea AŞM nu a dat curs nici unei din aceste propuneri. Mai mult, în ajunul Anului Nou, la AŞM s-au întreprins unele tentative (care, de altfel, mai continuă) în vederea alegerii de noi membri corespondenţi şi membri titulari. S-au făcut aceste tentative prin încălcarea flagrantă a Statutului AŞM, a regulamentelor cu privire la alegerea de noi membri. Se creează impresia că graba şi lipsa de respect pentru Statutul şi regulamentele AŞM nu ar constitui altceva decît dorinţa de a promova în aceste demnităţi academice anumite persoane din anturajul conducerii AŞM sau dintre favoriţii ei. Este de prisos să mai spunem că în lista potenţialilor, viitorilor membri corespondenţi şi membri titulari nu era nici un cercetător din Transnistria…

Avînd în vedere această situaţie, îmi permit să mă adresez, onoraţi conducători, ca, la următoarele alegeri în AŞM, conducerea Republicii Moldova să se implice în stabilirea unui număr anumit de cercetători din zona transnistreană. Aceştia ar fi nişte cercetători şi, totodată — nişte mesageri ai Transnistriei, cu destinaţie specială, care se vor afla, în egală măsură, şi la discreţia conducerii Republicii Moldova, şi la dispoziţia forului academic central de la Chişinău.

…Spunea, marele Nicolae Iorga, în CUGETĂRILE sale: „Ceea ce eşti — te priveşte, la urma urmei, numai pe tine; ceea ce vrei, asta poate privi şi pe alţii; ceea ce faci, însă, cu siguranţă îi priveşte pe toţi".

Aş dori foarte mult ca opiniile pe care le-am expus în prezenta Scrisoare deschisă să devină ceva care ne-ar privi pe toţi, întreaga noastră societate, întregul nostru popor — şi din dreapta, şi din stînga Nistrului.

Cu profund respect,
Academician Valeriu PASAT
Chişinău, 15 Februarie 2017

Fluxul de știri
0