CHIȘINĂU, 3 nov — Sputnik, Nicolai Costîrchin. Chișinăul are o problemă care, prin amploarea și esența sa, pune în umbră problemele drumurilor, construcțiilor, patrimoniului arhitectural și canalizării.
Au raportat celor „de sus"
Cu problemele menționate mai sus care, din păcate, sunt permanente, orașul o mai poate ducă un timp oarecare. Însă dacă digul de la Ghidighici va ceda, așa cum presupun ecologiștii, o treime din capitală riscă să devină o a doua… nu, nu Veneție, ci Atlantidă!
Problema digului a fost scoasă în prim plan acum aproximativ doi ani, și chiar la cel mai înalt nivel. La acea dată, SIS i-a raportat președintelui că digul lacului Ghidighici nu corespunde cerințelor minime de securitate, că mecanismul de reglare a nivelului apei nu funcționează la capacitatea deplină, iar procesul de evacuare este amenințat de pericolul unei scurgeri spontane, fapt ce poate provoca inundarea Chișinăului.
Toate aceste aspecte au fost confirmate pentru jurnaliști în cadrul unei conferințe de presă de la Ministerul Mediului, în cadrul căreia s-a menționat că digul de la Ghidighici este grav avariat, iar dacă nu va fi consolidat, acesta nu va putea rezista presiunii apei.
Responsabilii de la instituţie au menționat că barajul nu a fost reparat de mai bine de 40 de ani. În cazul în care va ceda, circa 20 de milioane de metri cubi de apă „vor răbufni la libertate" inundând mai multe localități din lunca râului Bâc, inclusiv o parte a Chișinăului și suburbiile acestuia, precum și un șir de sate din raionul Anenii Noi.
Ministerul a precizat: bani nu sunt
Lacul artificial Ghidighici a început să fie umplut cu apă în primăvara anului 1962. În aceeaşi perioadă pe malul lacului a fost amenajată o zonă de odihnă cu suprafața de circa o mie de ha, din care 124 ha erau ocupate de spații verzi.
Aici se desfășurau competiții unionale și internaționale la caiac-canoe, canotaj academic și alte genuri de sport.
Bazinul de apă de la Ghidighici este cel mai mare de pe râurile locale mici din Moldova, păstrându-și același statut chiar și atunci când, în anul 2000, s-a constatat că, din cauza înnămolirii, lacul şi-a pierdut aproape 31% din volum. Problema înnămolirii așa și nu a mai fost soluționată până la capăt. La fel ca și problema digului. Corespondentul Sputnik Moldova a aflat de la președintele Asociației Ecologiste „Ecodava", Oleg Sclifos mai multe amănunte despre disputele pe această temă purtate între Ministerul Mediului și organizațiile neguvernamentale.
„Pe parcursul ultimului an ne-am întâlnit de mai multe ori cu reprezentanții ministerului. Aceștia chiar ne-au prezentat planul oficial de acțiuni pentru anii 2015 — 2016. Planul este bun, în el figurează și problema consolidării barajului lacului Ghidighici. Însă… acesta nu este îndeplinit. De ce? Ministerul afirmă că nu sunt bani…", a menționat Sclifos.
Ei bine, acest răspuns îl auzim destul de des în țara noastră, mai ales de la demnitarii de stat care sunt împuterniciți să ne decidă destinele. Însă, fiți de acord: cheltuielile pentru consolidarea digului de la Ghidighici vor fi mult mai mici decât mijloacele financiare necesare pentru acordarea ajutorului medical și material persoanelor sinistrate, adăpostirea acestora, organizarea procesului de evacuare a apei, reparația sutelor de clădiri și a sistemelor de alimentare, a drumurilor și trotuarelor, evacuarea nămolului, a copacilor doborâți de apă ș. a. m. d. Mai ieftin ar fi să vinzi orașul!
Însă, judecând după toate aparențele, acesta pare să fi fost demult vândut cuiva, de vreme ce problemele orășenilor nu sunt soluţionate ani în șir. În schimb, foarte operativ sunt satisfăcute cerințele unor persoane străine care au anumite interese la Chișinău.
Municipiul Chișinău, ca și Ministerul Mediului, sunt diriguite de reprezentanții aceluiași partid: liberalii Dorin Chirtoacă și Valeriu Munteanu. În ultimii ani, locuitorii Moldovei au simțit în repetate rânduri pe propria piele efectul principiilor și opiniilor acestei formațiuni politice. Concluziile la care au ajuns cetățenii în acest răstimp s-au reflectat în numărul de voturi acumulate de liberalul numărul unu al țării, Mihai Ghimpu, la scrutinul prezidenţial. Ce păcat că Chișinăul a greșit alegându-și primarul, și nu doar odată! Însă mult mai trist este faptul că, spre deosebire de primar sau președinte, ministrul Mediului nu poate fi ales prin votul poporului.
Citiți, priviți, ascultați Sputnik Moldova în limba maternă — accesați aplicațiile mobile pe Smartphone-uri și tablete.
Citiţi, priviţi, ascultaţi Sputnik Moldova în limba maternă — accesaţi aplicaţiile mobile pe Smartphone-uri şi tablete.
Accesaţi aplicaţiile pentru iPhone >>
