CHIŞINĂU, 14 apr – Sputnik. Deputaţii au adoptat în prima lectură un proiect de lege prin care au fost reintroduse regulile anterioare de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova în cadrul scrutinului naţional universal.
Prin acest proiect de lege se propune modificarea şi completarea Codului electoral al Republicii Moldova cu mai multe prevederi ce se referă la alegerea preşedintelui ţării direct de către cetăţeni. Totodată, documentul prevede introducerea în Codul electoral a unui compartiment special – Titlul IV, „Alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova”.
În cadrul dezbaterii proiectului de lege, deputaţii au polemizat pe marginea modalităţii de înaintare a candidaţilor la funcţia de şef al statului. Unii deputaţi au obiectat că partidele ar fi limitate în posibilitatea de a se implica în alegerile prezidenţiale, deoarece candidaţii la funcţia de preşedinte vor putea fi înaintaţi nu de partide, ci doar de grupuri de iniţiativă, care vor trebui să adune cel puţin 15 mii de semnături ale cetăţenilor cu drept de vot. Aceste semnături trebuie să fie în număr de cel puţin 600 din cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi, inclusiv din municipiile Chişinău şi Bălţi, dar şi autonomia găgăuză.
Autorii proiectului de lege au explicat că şeful statului nu trebuie să fie exponentul unor partide, ci să fie preşedintele tuturor cetăţenilor.
Proiectul mai stabileşte că la prezidenţiale poate candida cetăţeanul Republicii Moldova care a împlinit vârsta de 40 de ani, a locuit sau locuieşte permanent în ţară nu mai puţin de 10 ani şi îndeplineşte toate condiţiile stabilite de legislaţie.
Va deveni preşedinte candidatul care în cadrul scrutinului va acumula mai mult de jumătate din numărul total de voturi, iar alegerile vor fi valabile dacă la ele vor participa cel puţin o treime din numărul total al alegătorilor.
Dacă nici unul dintre candidaţi nu acumulează mai mult de jumătate de voturi, va fi organizat turul doi de scrutin între primii doi candidaţi care au acumulat cel mai mare rezultat.
Mandatul preşedintelui va fi validat de Curtea Constituţională, iar demiterea acestuia va fi posibilă prin referendum republican.
În cadrul dezbaterilor, deputaţii au formulat mai multe propuneri care urmează să fie examinate în lectura a doua.
