CHIȘINĂU, 13 apr — Sputnik. Secarea râurilor în Moldova a început în primăvara acestui an, perioadă nefirească pentru un astfel de fenomen. Din cauza lipsei de precipitații, în râurile și bazinele de apă ale ţării a fost declarată seceta hidrologică de la 4 la 15 aprilie, iar „Apă-Canal Chișinău" a transmis că nivelul apei în Nistru a scăzut până la cota critică de 8,5 m. Corespondenții Sputnik au constatat că unele segmente ale râului sunt într-o stare mult mai gravă, nivelul apei fiind atât de redus, încât poți trece de pe un mal pe altul pur și simplu pășind peste smârcuri.
Râul seacă văzând cu ochii
Acest fenomen se observă mai ales în apropierea satului Coșnița, unde în aprilie Nistrul a scăzut atât de mult încât pe unele segmente lățimea lui nu depășește un metru.
„S-ar putea să existe acolo vre-un prag și de aceea s-a creat o astfel de situație. Adâncimea Nistrului la ora actuală se menține la nivelul de 8,5 m. Dacă nivelul ar fi mai mic, stația de pompare „Apă-Canal Chișinău" și-ar fi întrerupt activitatea. Apă în Nistru este însă mai puțină ca în anii precedenți. Există praguri care creează aparența lipsei de apă. În acele locuri viteza cursului este de obicei mai ridicată. Însă Nistrul este un râu liniștit și de aceea are capacitatea mare", a spus Vladimir Garaba, președintele organizației teritoriale Chișinău „Mișcarea ecologiștilor din Moldova".
Problema secării Nistrului se discută deja de opt luni, însă așa și a fost găsită o soluție.
Ucraina este vinovată de toate cele întâmplate
Cauza principală constă în faptul că apele râului sunt reținute în bazinul de acumulare de la Novodnestrovsk, situat mai sus de hotarul cu Moldova. Garaba afirmă că primăvara de obicei Nistrul este bogat în ape, pe când în acest an, din cauza secetei, debitul este mai mic. Însă acesta nu este factorul principal care a dus la scăderea apei până la un nivel critic.
„În cazul dat, bazinul de acumulare reține toată apa care curge spre noi din Carpați. Firește, la noi ajunge cu mult mai puțină apă decât ar trebui să fie în această perioadă. Cu părere de rău, nu natura, ci omul este de vină. Este vorba de partea ucraineană care reglează în mod excesiv debitul de apă, iar Nistrul începe să-și piardă aspectul de odinioară", a spus specialistul.
Potrivit acestuia, situația creată este legată sută la sută de faptul că Ucraina își menține debitul apei de care are ea nevoie.
„Este posibil ca ei (ucrainenii — n. red.) să pompeze apa în rezervoarele de apă. De aceea la noi ajunge apă puțină. Râurile noastre nu adaugă, ci chiar seacă", afirmă Garaba.
Cât privește debitul total al Nistrului, aportul segmentului care traversează Moldova nu este atât de mare, constituind circa 2 — 3%.
Ploaia de scurtă durată nu a schimbat situația
Luni, după o pauză îndelungată, în republică au căzut ploi neînsemnate cantitativ care, afirmă expertul, nu au contribuit deloc la ridicarea nivelului apei în Nistru.
„Pentru ca acest nivel să crească semnificativ, ar trebui ca pe întreg teritoriul Moldovei și al Ucrainei să cadă ploi cu un volum de 20 — 30 mm de precipitații pe zi. Nistrul nu izvorăște în Moldova, astfel încât ar trebui să ploaie în Carpați, în Bucovina și la noi. Atunci totul va fi bine", zice Garaba.
„Sarcina principală a Moldovei și Ucrainei este să convină asupra semnării unui document care să prevadă reglementarea acestei situații. Partea moldovenească ar trebui să obțină permisiunea de a asista la adoptarea deciziilor și să vadă totul cu ochii săi. Trebuie creat un grup de persoane care să se afle permanent la fața locului. Însă, oricum, în astfel de situații noi vom depinde oricând de Ucraina", a constatat specialistul.
Conform datelor preliminare, debitul apei va creşte doar începând cu mijlocul lui aprilie și va dura până la jumătatea lui mai, înregistrând 250 metri cubi pe secundă.
Speciile rare de plante și animale riscă să dispară
Cel mai mult vor avea de suferit din cauza scăderii nivelului apei în Nistru flora și fauna. Când Nistrul crește, apele se revarsă prin văi formând acolo diferite habitate unde peștii își depun icrele. Lipsa acestor habitate creează riscul scăderii populației de pește în Nistru. Va fi afectată și vegetația specifică pentru un anumit teritoriu. Prin urmare, nu vom avea nici suficient nutreț pentru animale.
Dacă pe vremuri Nistrul avea apele bogate și existau condiții pentru dezvoltarea florei și faunei, în prezent, potrivit expertului, are loc procesul invers. În ultima ediție a Cărții Roșii a Moldovei au fost incluse 208 specii de plante și ciuperci și 219 specii de animale, ceea ce înseamnă cu mult mai mult decât în edițiile precedente (din anii 1978 și 2001).
Din cauza nivelului scăzut al apei din Nistru, se menține riscul întreruperii alimentării cu apă a Chișinăului. „Apă-Canal Chișinău" avertizează că, în caz de situație extremă, rezervele de apă pentru capitală vor ajunge doar pentru două zile, deoarece, din considerente sanitare, apa din Nistru nu poate fi păstrată mai mult timp în rezervoarele speciale.
Experții propun să fie examinate posibilități care să nu admită o asemenea situație. Potrivit lui Garaba, Chișinăul trebuie să-și facă rezerve de apă și să-și restabilească toate sursele subterane. Capitala are două puncte de captare a apei, există zeci de fântâni forate ale căror instalații trebuie renovate pentru ca orașul să poată dispune de o variantă de rezervă.
