După protestele de duminică, 24 ianuarie, la finalul cărora opoziţia unită a pus un nou ultimatum în faţa autorităţilor, părţile au întreprins mai multe acţiuni şi au sonorizat declaraţii, care au părut că ţintesc mai curând testarea reacţiilor şi tatonarea terenului în vederea elaborării unor tactici ulterioare.
Guvernul a demarat în trombă — conferinţe de presă, declaraţii de intenţie, promisiuni de reforme(evident, urgente şi atotcuprinzătoare), remanieri de cadre la instituţii importante (este vorba în primul rând de Vamă şi Fisc, dar să nu uităm, care aveau şefi numiţi de PLDM, iar ca să fim şi mai exacţi — de capul formaţiunii, Vladimir Filat).
Filip a mers la Bucureşti după legitimitate
Şeful Guvernului, Pavel Filip, a întreprins, deloc întâmplător, prima sa vizită peste hotare în România, unde a fost asigurat de susţinerea autorităţilor de acolo, dar a primit şi promisiunea deblocării primei tranşe de 60 de milioane euro din creditul rambursabil de 150 de milioane. Ce-i drept, rămâne de văzut cât de repede va reuşi guvernarea să realizeze cele şapte condiţii, obligatorii şi urgente, impuse de Bucureşti.
Toţi aceşti paşi ar fi trebuit să demonstreze că noul guvern este legitim, viabil şi pornit pe fapte mari, lăsând astfel opoziţia fără argumente. Cea din urmă nu pare să fi fost totuşi prea impresionată.
Au urmat apoi şi alte mişcări, destul de precaute, mai mult la nivel declarativ. Autorităţile au promis să-i identifice şi să-i pedepsească pe cei care au comis acte de dezordini în masă în cadrul manifestaţiilor din 20 ianuarie de la Parlament, acţiunile de protest având drept scop împiedicarea învestirii Guvernului Filip. Dar ţinând neapărat să precizeze că nu va fi vorba în niciun caz de persecuţii politice, ci exclusiv de sancţionarea celor care au încălcat legea.
Liderii opoziţiei nu au prea dat crezare acestor asigurări şi au promis să blocheze instituţiile de forţă ale statului dacă vor fi arestaţi protestatarii bănuiţi de poliţie că au agresat deputaţii şi au pătruns abuziv în clădirea Parlamentului. Aceştia au afirmat că dispun de informaţii potrivit cărora vineri, 29 ianuarie, urmau să înceapă arestările.
Cel puţin până la momentul de faţă, aceste informaţii nu s-au confirmat. Puterea s-a limitat doar la declaraţii, fără a da motiv opoziţiei pentru noi acţiuni de protest. Aceasta rămâne deocamdată în expectativă.
Puterea şi opoziţia au făcut schimb de invitaţii
Următoarea mişcare a făcut-o preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, care le-a telefonat joi, ziua în care expira ultimatumul opoziţiei, tuturor celor trei lideri ai protestatarilor, invitându-i pentru vineri dimineaţa la o întrevedere, în cadrul căreia să încerce identificarea unor soluţii la revendicările acestora.
Igor Dodon, Renato Usatîi şi Andrei Năstase au declinat invitaţia, chemându-l, la rândul lor, pe Andrian Candu să participe la Forumul Civic, pe care l-au organizat vineri.
Soluţii sau capcană?
Spicherul, evident, a refuzat şi el politicos invitaţia, însă a venit vineri, dis-de-dimineaţă, cu soluţii şi explicaţii la revendicările protestatarilor, care ar fi trebuit să-i descumpănească pe aceştia.
Potrivit şefului Legislativului, majoritatea parlamentară ar accepta organizarea unui referendum constituţional în problema alegerii directe a preşedintelui ţării. Acesta a dat asigurări că decizia privind organizarea referendumului va fi aprobată în Parlament.
Prin urmare, s-ar părea că opoziţia, care a cerut insistent modificarea Constituţiei pentru ca şeful statului să fie ales de către popor, în cadrul unor alegeri directe, a primit satisfacţie. Doar că ar trebui să menţionăm că această soluţie este una de perspectivă, iar succesorul lui Timofti pentru următorii patru ani urmează să fie ales tot în Parlament, cu votul a cel puţin 61 de deputaţi.
În ceea ce priveşte dizolvarea forului legislativ şi anunţarea alegerilor parlamentare anticipate, Andrian Candu a opinat că pentru moment nu este întrunită nici una dintre condiţiile prevăzute de lege pentru astfel de situaţii: nealegerea președintelui, imposibilitatea formării guvernului sau blocaj în activitatea Parlamentului. O primă situaţie de acest gen, potrivit lui Candu, s-ar putea contura abia în martie-aprilie, doar dacă deputaţii nu vor reuşi să aleagă un nou preşedinte al ţării.
Preşedintele socialiştilor, Igor Dodon, a calificat acţiunile guvernării drept „cosmetice", dând de înţeles că acestea nu au cum să determine opoziţia să renunţe la anticipate.
„Doar prin alegeri anticipate putem reuși", a punctat Dodon, reiterând că opoziţia nu recunoaşte guvernul oligarhic instaurat recent şi că protestele trebuie să continue.
Totuşi, după expirarea termenului ultimatumului înaintat autorităţilor, liderii protestatarilor nu au recurs la acţiunile de nesupunere civică promise, cu blocarea unor drumuri naţionale, a Aeroportului etc.
În cele din urmă, opoziţia a decis să-şi ia o pauză, aparent pentru a sistematiza propunerile care au răsunat în cadrul Forumului Civic. Mai degrabă, însă, pauza este dictată de situaţia nouă ce s-a creat, care necesită noi lozinci şi noi tactici de protest.
Vor avea protestele, după pauza de respiro, aceeaşi amploare, rămâne de văzut. Cel mai probabil, guvernarea pregăteşte noi mutări, la care opoziţia va trebui să răspundă. Iar întrebarea este cât vor mai dura confruntările şi cine va ceda primul?
Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu opinia redacţiei.
