Preşedintele Timofti este presat de partidele care încearcă să formeze o majoritate parlamentară. Acestea vor invoca de fiecare dată ceea ce a decis Curtea Constituţională recent, când a interpretat prevederile constituţionale referitoare la procedura de consultare a fracţiunilor şi de desemnare a premierului. Potrivit documentului, preşedintele trebuie să ţină cont de ceea ce îi solicită majoritatea parlamentară absolută (50 la sută plus unul) în cazul în care o asemenea majoritate există. În alte cazuri, şeful statului este obligat oricum să nu neglijeze opiniile exprimate de fracţiuni şi, de asemenea, să desemneze în mod obligatoriu candidatul la funcţia de premier în termenele prescrise de Constituţie.
În relaţia dintre şeful statului şi grupurile parlamentare care doresc să formeze o majoritate parlamentară se observă o doză de răceală care nu poate să nu aducă un plus de tensiune în procesul de formare a majorităţii, precum şi în aşteptările legate de desemnarea candidatului la funcţia de premier. Această răceală şi tensiune sunt generate inclusiv de faptul că preşedintele a desemnat anterior un candidat de o manieră percepută drept o ofensă de grupurile care intenţionează să formeze majoritatea.
Preşedintele va fi nevoit să răspundă în mod adecvat la aşteptările eventualei majorităţi parlamentare — de a desemna candidatul care va forma un guvern cu care acceptă să lucreze cei peste 51 de deputaţi din Parlament.
Pe de altă parte, asupra şefului statului exercită presiuni şi „factorul extern”. Nu în zădar acesta primeşte vizite şi mesaje din pare unor membri ai corpului diplomatic acreditat la Chişinău. Doar că aici terminologia este una eminamente diplomatică, iar presiunile sunt înlocuite cu asigurări generoase de multă „susţinere”.
Asupra lui Timofti fac presiuni şi reprezentanţii unor ONG-uri. Recent a fost făcut public un apel semnat de mai mulţi reprezentanţi ai unor asociaţii obşteşti, care declara că „susţin iniţiativa Preşedintelui Republicii Moldova”, adică cea „de a impune criterii de integritate candidatului la funcţia de Prim-ministru”.
Semnatarii declaraţiei care i s-au adresat lui Timofti „îi solicită, în calitate de garant al Constituţiei Republicii Moldova, să facă faţă oricăror presiuni şi încercări de a aduce la guvernare persoane compromise şi de a submina legalitatea şi corectitudinea activităţii instituţiilor de stat”.
În opinia celor care au semnat declaraţia, Timofti trebuie să accepte modelul unei „declaraţii de integritate”. Aceasta îi este „sugerată” şefului statului de către unele ONG-uri şi, întâmplător sau nu, a fost „inventată” de fostul candidat la funcţia de premier, care a fost desemnat chiar dacă era clar că nu va obţine votul de încredere al Parlamentului.
Presiuni asupra lui Timofti exercită şi unele partide care râvnesc alegeri parlamentare anticipate. Luni preşedintelui i s-a adresat cu un apel public Zinaida Greceanîi. Dânsa i-a solicitat şefului statului „să facă uz de dreptul său constituţional pentru a grăbi procesul de dizolvare a actualului legislativ şi pentru anunţarea alegerilor anticipate în acest an”.
În condiţiile unor presiuni din toate părţile, Timofti va trebui să ia o decizie. Sarcina care stă în faţa lui nu este deloc uşoară. Situaţia în care s-a pomenit Nicolae Timofti la finele mandatului său nu este de invidiat. Acesta va trebui să găsească puterea de a se retrage din vacarmul şoaptelor insistente din toate direcţiile şi să ia o decizie de care are nevoie Republica Moldova. Una peste alta, Timofti va trebui să ţină cont şi de faptul că viitorul premier şi guvernul condus de acesta va avea de luptat cu un munte de probleme extrem de grave, care s-au acumulat pe parcursul ultimilor ani. Acest guvern va trebui să conlucreze perfect cu Parlamentul şi cu Preşedintele, nu cu partide şi cu societatea civilă.
Opinia autorului poate să nu coincidă cu cea a redacţiei Sputnik Moldova.
