CHIŞINĂU, 10 ian — Sputnik. Cu puţin timp în urmă, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă (INSEMEX) Petroşani anunţa că raportul de expertiză privind incendiul din Clubul Colectiv va fi gata către sfârşitul lunii ianuarie sau începutul lunii februarie, precizând că pentru asta sunt concentrate toate resursele instituţiei.
„Vreau să vă asigur că întreg colectivul institutului nostru a acţionat cu maximă celeritate în acest caz. Ne-am focalizat toate resursele şi personalul pe efectuarea acestei expertize. Nu am vrut să pierdem din vedere minuţiozitatea ştiinţifică şi rigurozitatea, astfel că nu am grăbit-o", a declarat George Găman, directorul INSEMEX la un post TV.
Ce nu se leagăn concluziilоr experţilor
Pe de altă parte, fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, s-a arătat îngrijorat de această întârziere a expertizei, sugerând că experţii de la Petroşani ar avea unele elementele care nu se leagă cu versiunea vehiculată până în prezent în legătură cu tragedia de la finele lunii octombrie 2015.
„Dacă mă îngrijorează ceva este întârzierea expertizei făcute la Petroşani (referitoare la incendiul de la Colectiv — n.r.). Ceva nu se leagă în ceea ce priveşte întârzierea în prezentarea rezultatelor expertizei făcute la Petroşani. Ceva nu este în regulă. Probabil rezultatele expertizei nu duc la toate concluziile acreditate până acum, nu neapărat la viteza de propagare a incendiului, ci la substanţele care au rezultat din acest incendiu. Este o părere'", a declarat fostul preşedinte Traian Băsescu la B1 TV, citat de ziuanews.
Băsescu a apreciat că se tergiversează prezentarea raportului final într-o expertiză care a început acum mai bine de o lună. Ceea ce este de nepermis, în cazul în care este vorba de 63 de oameni decedaţi.
Pe de altă parte, analiştii, politicienii afirmă că astfel de expertize, în cazuri atât de complexe, sunt de durată, pentru că faptele trebuie studiate cu grijă şi minuţiozitate. De asemenea, ei apreciază drept grav faptul că un fost şef de stat se lansează în astfel de speculaţii.
A ştiut sau nu a ştiut Iohannis?
Unii merg însă şi mai departe. Interpretul Florin Chilian, de exemplu, (dar nu numai el) a declarat imediat după incendiul devastator de la Bucureşti că la mijloc ar fi o mână criminală, dacă este să ţinem cont de repeziciunea cu care s-au propagat flăcările şi gradul înalt de toxicitate al fumului degajat.
Mai mult decât atât, într-un material postat recent pe blogul său el îl învinuieşte direct pe actualul preşedinte al României, Klaus Iohannis, de „sacrificarea" tinerilor la Colectiv.
Chilian face referire la frază rostită de Iohannis în ziua de 1 noiembrie 2015: „A trebuit să moară oameni ca să schimbăm Guvernul ăsta".
„In limba romana ce a spus Iohannis înseamnă ca pentru a schimba Guvernul Ponta, el Iohannis, a trebuit să apeleze la o variantă de a provoca demisia lui Ponta, varianta pregătită de multă vreme: Să ucidă tineri şi copi"i, scrie acesta.
De altfel, această afirmaţie a preşedintelui Iohannis a fost invocată şi de fostul premier al României, Victor Ponta, în contextul în care îşi motiva demisia prin faptul că unii erau dispuşi „să calce pe cadavre".
Jurnalistul român Ion Cristoiu se întreabă şi el dacă „a știut Klaus Iohannis cu mult înainte de noaptea de 30 octombrie 2015 de izbucnirea incendiului de la Colectiv?!". Acesta face o paralelă între incendiul din octombrie 2015 şi diversiunea „Teroriştii" din decembrie 1989.
Potrivit jurnalistului, ca şi în cazul „teroriştilor" din 1989, există prea multe enigme legate de incendiul la Colectiv.
„Întrebărilor fără răspuns privind incredibila rapiditate a focului, dezastrul produs nu atât de foc, cât mai ales de gazele inhalate de victime, li se adaugă comportamentul mai mult decât suspect al lui Klaus Iohannis", scrie Ion Cristoiu pe blogul său.
Cristoiu afirmă că, la 22 decembrie 1989, Ion Iliescu făcea impresia unui tip pe care nu l-a surprins căderea lui Ceauşescu. Dimpotrivă, Iliescu „a lăsat impresia că face paşii trecuți într-un plic deschis de el, potrivit scenariului, imediat după fuga lui Nicolae Ceauşescu".
Jurnalistul apreciază că, deşi după incendiu şi până la învestirea Guvernului Dacian Cioloș au avut loc numeroase momente aparent imprevizibile, preşedintele Iohaniss nu a părut niciodată luat prin surprindere de aceste momente.
„Ca și Ion Iliescu în decembrie 1989, Klaus Iohannis pare a face pașii prevăzuți într-un Plan stabilit cu mult înaintea izbucnirii Incendiului, un Plan inițiat și pus în aplicare de forțe obscure. Pare că-n clipa izbucnirii Incendiului, ca și Ion Iliescu în decembrie 1989, Klaus Iohannis din octombrie 2015, a deschis un plic prevăzut a fi deschis numai la un moment dat și a purces la îndeplinirea riguroasă a ce-i revenea lui din Plan prin cele trecute în plic", opinează Ion Cristoiu.
Cine a pus la cale "diversiunea"
Între timp, pe piaţa mediatică din România a fost „aruncată" stenograma unei discuţii telefonice în care un colonel de la Serviciul de Telecomunicații Speciale, trimis în judecată pentru fapte de corupţie, fără a şti că este interceptat, face dezvăluiri despre originea criminală a incendiului de la Colectiv.
Însă în opinia lui Cristoiu, dar nu numai a lui, „tărăşenia" cu stenograma este doar o diversiune menită să compromită orice dezbatere serioasă în spaţiul public despre derularea evenimentelor după incendiul de la Colectiv.
Aşa ori altfel, versiunile, speculaţiile, controversele pe marginea subiectului „Colectiv" par să ia amploare şi este greu de crezut că raportul de expertiză, atunci când va fi făcut public, va pune capăt speculaţiilor şi „diversiunilor" şi va oferi răspunsuri la toate întrebările. Pentru că, aşa cum apreciază mai multă lume în România, se face mult politicianism în jurul acestui caz, iar tragedia este folosită, de unii şi de alţii, în luptele politice pentru putere.
