CHIŞINĂU, 25 noiembrie – Sputnik. Liderul PDM, Marian Lupu, a avut consultări cu PL şi „Grupul Leancă”, iar liberal-democraţii ar fi refuzat consultările cu democraţii. Urmează să aibă loc şi o discuţie cu comuniştii. Miercuri Lupu s-a întâlnit şi cu liderul socialiştilor, Igor Dodon. Ambii au declarat că poziţiile enunţate anterior de partidele pe care le conduc nu au suferit schimbări. Corespondenţii Sputnik au căutat să afle, ce poate să se întâmple în Republica Moldova după aceste consultări.
Poziţiile şi ambiţiile partidelor politice
Contextul în care liderii PDM încearcă să formeze un nou guvern este unul cât se poate de dificil. PL şi „Grupul Leancă” pledează exclusiv pentru o alianţă parlamentară în format PL-PLDM-PDM-„Grupul Leancă”, care trebuie să genereze un guvern. PLDM ar accepta să vină la negocieri „de la zero” dacă vor fi acceptate cele trei condiţii ale acestora. PSRM vrea doar alegeri anticipate şi revizuirea Constituţiei în vederea alegerii preşedintelui prin vot direct de către popor. Comuniştii pledează pentru un dialog parlamentar larg şi pentru guvern de unitate naţională, iar anticipatele, în opinia lor, ar fi o adevărată crimă. În sfârşit, democraţii susţin că vor încerca să obţină susţinere parlamentară „din partea tuturor forţelor şi deputaţilor responsabili” pentru un guvern care nu va reprezenta nici un partid politic.
Este evident că în acest context nu există nicio formulă care ar întruni susţinerea unei majorităţi parlamentare.
Democraţii vin cu iniţiativa, dar le revine şi toată responsabilitatea
Toţi actorii politici au acceptat în acest context rolul PDM de moderator al procesului de formare a unei noi guvernări în Republica Moldova. Liderul democraţilor, Marian Lupu, a spus-o cât se poate de clar:
„Este ultimul test pentru clasa politică de a da dovadă de responsabilitate şi să învestească un guvern care să facă treabă în Republica Moldova. Dacă partidele nu vor da dovadă de responsabilitate, va trebui să mergem la judecata alegătorilor”.
Acum PDM trebuie să vină cu „oferta guvernului apolitic”, adică nepartinic. După o serie de consultări oficiale şi neoficiale, democraţii vor trebui să surprindă plăcut întreaga societate, dar mai cu seamă majoritatea deputaţilor, cu figura candidatului la funcţia de premier. Tot democraţii, prin gura lui Marian Lupu, au sugerat că o variantă mai plauzibilă ar fi exemplul recent al României, unde „două partide diametral opuse din punct de vedere doctrinar” au susţinut un guvern care nu este emanaţia niciunui partid politic. Reuşita unei asemenea tentative la Chişinău va depinde de valoarea persoanei care va fi propusă la funcţia de premier, dar şi de componenţa a noului guvern.
Un deznodământ rapid?
Democraţii au promis guvern până la sfârşitul lui noiembrie curent.
Au rămas zile numărate până la sfârşitul lunii. Probabil, după discuţiile cu comuniştii, democraţii vor anunţa persoana pe care o văd în funcţia de premier. Nu există temeiuri să considerăm că preşedintele Timofti va încerca să tragă de timp sau să pună virgule. Dimpotrivă, este de aşteptat că în momentul în care PDM va anunţa candidatul la şefia guvernului, va urma îndată seria de consultări cu Preşedintele şi decretul de desemnare a candidatului la funcţia de prim-ministru.
Ce ne pot aduce anticipatele?
Contrar siguranţei pe care o afişează cu emfază unii lideri politici în perspectiva unor eventuale alegeri parlamentare anticipate, acestea ar putea să aducă multe surprize nu tocmai plăcute pentru partidele cu şanse de a accede în Parlament. În opinia unor experţi, socialiştii se bazează doar pe datele unor sondaje, care nu sunt constante şi nu iau în calcul posibilitatea ca în alegeri să se implice mai multe figuri cunoscute opiniei publice, care vor înclina balanţa altfel decât arată cifrele cercetărilor sociologice la ora actuală. Totodată, experţii subliniază că dacă vor avea loc alegeri parlamentare anticipate, configuraţia din Parlament ar putea să fie de o asemenea natură, încât deputaţii vor fi nevoiţi să facă compromisuri mult mai mari decât e nevoie la ora actuală pentru stabilizarea situaţiei din ţară.
