Evident, protestele din centrul Capitalei, îndreptate împotriva regimului oligarhic de la Chișinău, sunt de amploare. Este adevărat că duminică nu au ieșit în Piața Marii Adunări Naționale tocmai 100 de mii de oameni, cum susțin organizatorii acțiunii de la Platforma Civică Demnitate și Adevăr, dar nici doar șapte mii, cum spus guvernanții. Înclin să-i cred pe cei care afirmă că au fost între 30 și 40 de mii de persoane, ceea ce e totuși foarte mult. Trebuie să ținem cont și de faptul că protestul este nonstop, adică prin așa-zisul oraș al libertății se perindă în fiecare zi câteva mii de oamenii: unii vin, iar alții pleacă. Aceştia sunt extrem de nemulțumiți, dacă nu chiar furioși, că actualii guvernanți i-au adus la sapă de lemn. Așa că suntem în drept să ne așteptăm ca amploarea acțiunii de protest să crească, iar duminica viitoare să avem nu vreo 30 de mii, ci vreo 50 de mii de protestatari în Piața Marii Adunări Naționale.
Dar această mișcare antiguvernamentală de masă, cel mai probabil, nu va avea nicio continuitate, nu va aduce nicio schimbare. Chiar dacă ceea ce se întâmplă acum în centrul Chișinăului este o manifestare de solidarizare fără precedent a moldovenilor, cel puțin din ultimii ani, totuși, peste câteva luni, valul protestatar se va disipa fără a aduce vreo schimbare calitativă în țara noastră.
Și iată de ce. Să admitem că sub presiunea protestatarilor președintele Nicolae Timofti demisionează, la fel și Guvernul, și Legislativul și sunt anunțate alegeri parlamentare anticipate. Și ce urmează? Protestatarii nu au o formațiune politică sau o alianță din câteva partide politice care să participe la alegeri ca să dea acestor energii stradale și protestatare o expresie politică, pentru ca mai apoi să participe la guvernarea țării. Ca să scapi statul de oligarhi, să-l scoți din captivitatea lor, trebuie să-l administrezi sau măcar să participi la administrarea lui, să-l conduci. Căci oligarhii nu dispar doar pentru că mii sau zeci de mii de oameni scandează „Jos oligarhii!„. Așa că, dacă va avea loc un scrutin anticipat, tot actualii oligarhi vor reveni în fruntea țării.
Protestatarii nu doar că nu au o formațiune politică care să le exprime interesele, dar nici nu pot să o aibă. Și asta pentru că acum pe ei îi unește nemulțumirea, ura chiar, absolut îndreptățită, față de guvernanții care i-au jefuit și au adus țara în prag de catastrofă economică și financiară. Nemulțumirea, ura, ba poate și deznădejdea este liantul care îi aduce și îi ține pe oameni în Piață. Dar care este ideea, fie politică, fie economică, fie socială, care îi va aduce grămadă și la urmele de vot, dacă se va ajunge la alegeri parlamentare anticipate? Care este proiectul lor politic de după protestele stradale? În mod evident, acesta lipsește.
Unii spun că organizatorii lor, adică liderii Platformei Civice Demnitate și Adevăr, ar putea să formeze un partid politic cu care să câștige alegerile și să preia puterea. Puțin probabil. O parte dintre acești lideri sunt complet pe dinafară de ceea ce se întâmplă astăzi în Republica Moldova, iar alții, chiar dacă sunt buni specialiști în domeniile lor, nu au stofă de lideri politici. Dar chiar dacă vor încropi în grabă un partid politic, nu există nicio garanţie că miile care vin astăzi la acțiunile de protest organizate de ei, mâine vor merge la și la urme ca să-i voteze. Și asta pentru că toate lumea știe că în spatele celor de la Platforma Civică Demnitate și Adevăr stau verii Țopa, niște șmecherași care vor să le ia locul oligarhilor care pradă și exploatează astăzi țara. Și la ce le-ar trebui moldovenilor să schimbe „un regim criminal și oligarhic” pe altul care ar putea fi chiar mai rapace decât actualul. Vorba ceea: schimbarea domniei, bucuria nebunilor.
Nota Bene: Faptul că mișcarea protestatară de astăzi nu va avea o finalitate politică nu înseamnă sub nicio formă că protestele ar fi zădarnice. Ba dimpotrivă, cred că ele sunt absolut necesare, cel puțin pentru ca actualii guvernanți să știe că într-o zi, chiar dacă nu acum, ar putea să răspundă pentru faptele lor: pentru că au furat și, mai ales, pentru că au uzurpat puterea în stat. Și judecând după numărului oamenilor care protestează, după îndârjirea lor, fie și disperată, acești guvernanți ar trebui să înțeleagă că pedeapsă ar putea să fie aspră.
