Republica Moldova
Citiți pe site-ul Sputnik Moldova reportaje despre oameni ieșiți din tipare, istorii cutremurătoare și fenomene care au loc în societatea noastră

Noua hartă a Republicii Moldova: Surprizele uimitoare descoperite raion după raion

A fost lansată Harta interactivă a produselor tradiționale din Republica Moldova. Toți producătorii și meșterii populari sunt invitați să contribuie la completarea ei. Brânzeturile, mezelurile, borșul, sarmalele și vinurile ce ne reprezintă.
Sputnik

CHIȘINĂU, 25 sept – Sputnik, Eleonora Lisnic. Harta interactivă a produselor tradiționale din Republica Moldova, care poate fi accesată pe internet, a fost lansată de președintele Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), Andrei Popa, și alți reprezentanți ai instituției marți, 24 septembrie, într-o conferință de presă.

Locuri din Moldova unde turiștii revin pentru senzații și amintiri frumoase - Infografic

Ar urma să fie elaborată și o aplicație mobilă cu această hartă.

Pe hartă au fost trecute produse precum piatra albă de Cosăuți, brânza de Popeasca, dulceața din petale de trandafir din Călărași, dar și altele, mai puțin sau foarte puțin cunoscute.

Oricine are o conexiune la internet poate vedea cum arată harta la etapa actuală, accesând linkul harta-ig.agepi.gov.md.

Este fascinant să descoperi Republica Moldova astfel, explorând raion după raion și minunându-te câte produse deosebite avem, dar despre care nici nu bănuiam că există.

Noua hartă a Republicii Moldova: Surprizele uimitoare descoperite raion după raion

Pe hartă, la descrierea produselor, sunt indicate datele de contact ale producătorilor.

Târg eco la Chișinău: Cașcaval cu busuioc și usturoi, paste cu dovleac și sfeclă - Foto

De ce am avut nevoie de o asemenea hartă?

Experiența altor state ale lumii arată că, în primul rând, producătorii pot obține profituri mult mai mari dacă produsele dispun de origine geografică, iar calitatea le este garantată de producător și de stat.

Așa devin mai solicitate și pentru export.

În Franța, bunăoară, vinurile cu indicație geografică sunt de 3-4 ori mai scumpe decât unul obișnuit și, bineînțeles, sunt vestite în toată lumea.

În al doilea rând, această hartă interactivă le va fi deosebit de utilă agențiilor de turism în elaborarea traseelor, potrivit reprezentanților AGEPI.

La etapa actuală, pe harta interactivă sunt trecute 8 categorii de produse inedite, tradiționale pentru localitatea de origine, dintr-un număr de 28 de raioane din totalul celor 32.

Amar, dar bun: Produsul alimentar pe care au început să-l cumpere moldovenii - Video

Astfel, regăsim pe hartă 6 produse lactate, 3 produse din carne, 58 de legume și fructe, 4 produse de panificație și patiserie, 2 mâncăruri gătite, 5 băuturi, 38 de produse apicole și 15 produse de meșteșugărit.

Bineînțeles că aceasta este doar o mică parte a produselor demne de a fi trecute pe această hartă.

Producătorii și meșterii populari ale căror produse încă nu au fost înregistrate sunt îndemnați de AGEPI să contribuie la completarea acestei hărți.    

Reprezentanții AGEPI au precizat că actualmente cinci cereri depuse de producători se află în proces de examinare.

Produsele lactate tradiționale incluse pe hartă

Producătorii de lapte și produse lactate bat alarma: suntem un sector fără piață de export

La categoria produselor lactate, pe harta interactivă au fost incluse: Brânza de capră din Teliţa, raionul Ungheni, Brânza de capră de Câșla, raionul Cantemir, Brânza de oaie „Piinir de Chiriet Lunga”, din raionul Ceadâr-Lunga, Brânza de oi de Bleșteni, din raionul Edineț, Brânza de Măgura (din lapte de capră), din raionul Sângerei,  Urda Țărăncuța de Pârlița (din lapte de vacă), din raionul Ungheni.

Fiecare dintre aceste brânzeturi sunt fabricate după rețete vechi și chiar străvechi, transmise din generație în generație în respectivele localități.

De exemplu, Brânza murată de oaie „Piinir de Chiriet Lunga”, ținută sub presă timp de 3-4 ore, este tradițională din timpuri străvechi în sudul Moldovei și specifică bucătăriilor bulgărești, moldovenești și găgăuzești din această regiune.

Cuvântul „brânză” poate proveni din limba vorbită de geto-daci, potrivit unor lingviști și istorici.

Produsele tradiționale din carne incluse pe hartă

Carnea pe care moldovenii n-au consumat-o în ultimele luni: Explicația comercianților

La categoria produselor tradiționale din carne, pe hartă regăsim Kaurma rece (în limba găgăuză - Kaurma, în bulgară - Kavarma), din raioanele Ceadâr-Lunga și Taraclia și salamul de Domulgeni, din raionul Florești.

Kaurma rece este un produs din carne de miel sau vită cu oase sau fără oase. Carnea este bine prăjită, presărată cu ceapă și ierburi prăjite, apoi servită atât cald, cât și rece.

Pentru servirea la rece, după gătire, oasele sunt îndepărtate, kavarmaua fiind turnată în forme și lăsată să se răcească. Produsul poate fi păstrat timp de câteva săptămâni, într-un loc răcoros.

Kaurmaua este preparată din vechime de către găgăuzi în ajunul sărbătorii Kasym, care este, de asemenea, ziua numelui tuturor celor care poartă numele Dumitru, precum și ziua hramului orașului Ceadâr-Lunga, unde se află Mănăstirea de maici „Sfântul Dumitru”.

Salamul ,,De Domulgeni” este produs din carne afumată, cu structura eterogenă, cu aspect de batoane întregi, cilindrice, legate la capete prin clipsare. 

Scumpirile ce ne așteaptă: Cum anume urcă prețurile în Moldova – explicația expertului

Acest produs din grupa mezelurilor se prepară din carne de vită, carne de porc și slănină, tocate mărunt, condimentate, ambalate în membrană necomestibilă și supuse tratamentului termic prin afumare.

Aflăm de pe hartă că satul Domulgeni este cunoscut ca fiind „satul mezelarilor din Republica Moldova”. Cam 60% dintre săteni sunt antrenați în fabricarea mezelurilor, după rețete moștenite de la strămoși.

Pe traseul turistic al satului se află o pensiune, întreprinderea de producere a mezelurilor afumate ,,De Domulgeni”, o gospodărie a unui apicultor, atelierul unui lemnar (sculptor în lemn), o gospodărie-muzeu de peste 100 de ani şi biserica ,,Sfântul Nicolae” din localitate.

La Domulgeni se desfășoară anual Festivalul Naţional cu genericul ,,Duminica Mare”, care include și un târg de produse gastronomice locale cu atelier demonstrativ de afumat mezeluri.

Alte produse gustoase: borș lipovenesc și sarmale pitice

Navigând pe harta interactivă prezentată de AGEPI, aflăm despre Borşul lipovenesc al lipovenilor din satul Dobrogea Veche, raionul Sângerei, și despre Sărmăluțele pitice de la Lalova, raionul Rezina.

Ingredientele de bază ale Borşului lipovenesc, cu gust acrișor și culoare bordo, sunt cartofii, morcovii, varza albă, carnea (diverse tipuri), măslinele, ciupercile, uleiul de floarea soarelui, pasta de tomate, borșul acru de casă, frunzele de dafin, piperul negru boabe, sarea.

Urda: Ce se întâmplă în organismul tău când o consumi

Sărmăluțele pitice de la Lalova sunt înfășurate în foi de varză sau frunze de viță de vie. Umplutura se face din orez și/sau crupe de grâu și porumb, amestecate cu morcov dat prin răzătoare, pătrunjel verde, pastă de tomate, boia de ardei, piper negru, ceapă, untură. Aceste sarmale sunt rulate în frunze cu dimensiuni mai mici decât prin alte părți.

Potrivit informației publicate de AGEPI, sarmalele au fost inventate de turci, care le-au răspândit direct în posesiunile otomane. Cuvântul „sarma” provine de la „sarmak”, care în limba turcă înseamnă „rulou” sau „pachet”.

În satul Lalova, în apropierea mănăstirilor Țipova şi Saharna, se află pensiunea rurala „Hanul lui Hanganu”, care a dus faima „Sărmăluţelor pitice de Lalova” la Festivalul internațional de gastronomie „Terra Madre 2008”, desfășurat la Torino, precum și la festivaluri și târguri din alte țări.

Câte o singură rețetă de borș și sarmale este prea puțin pentru această hartă a Republicii Moldova, nu-i așa? Cu siguranță, mai avem și alte rețete inedite pentru AGEPI.

Pe hartă au fost incluse și băuturi - vin, țuică, lichior - din 5 raioane: Cahul, Călărași, Ceadâr-Lunga, Rezina, Ștefan Vodă.  

AGEPI este singura autoritate care acordă pe teritoriul Republicii Moldova protecţie juridică indicaţiilor geografice (IG), denumirilor de origine (DO) şi specialităţilor tradiţionale garantate (STG). Instituția, conform statutului, se ocupă de consolidarea și promovarea acestor produse pe plan național și internațional.