Pe 1 noiembrie a venit austeritatea în România

Luna noiembrie aduce în România mai multă restricție, sărăcie și, implicit, austeritate. Iar luna ianuarie va duce și la o impulsionare a inflației, dacă aceasta mai avea nevoie de un impuls. Aceasta este concluzia guvernului Ciolacu pentru a reduce deficitul bugetar

BUCUREȘTI, 01 noi -Sputnik. Pachetul de măsuri fiscale care introduce și majorează taxe, pe care Guvernul și-a asumat răspunderea, a fost publicat în Monitorul Oficial vineri seară, după ce joi a fost promulgat de președintele Klaus Iohannis. O parte din schimbări intră în vigoare de pe 1 noiembrie 2023 și pe 11 noiembrie. Un pachet mai larg de măsuri intră in vigoare începând de la 1 ianuarie 2024.

Mai multe taxe vor crește, altele noi vor fi introduse, iar anumite facilități fiscale vor fi eliminate, odată ce proiectul de lege privind măsurile fiscale pe care Guvernul și-a asumat răspunderea va intra în vigoare.

Iată principalele măsuri care intră în vigoare la 1 noiembrie. Prin excepție, limitarea plăților cash intră în vigoare în data de 11 noiembrie.

Prima măsură este aceea că IT-iștii vor plăti impozit 10% pe venit pentru suma ce depășește salariul de 10.000 lei brut. Astfel, mulți IT-iști vor fi confruntați cu scăderi ale salariilor nete.

Nici angajații din construcții, agricultură și industria alimentară nu mai sunt scutiți de contribuțiile la sănătate și la asigurările de muncă, contribuții obligatorii pentru ceilalți angajați.

Însă cea mai controversată măsură este cea legată de limitarea plăților cash. Din 11 noiembrie, se introduce o măsură prin care plățile cash se reduc drastic la companii și la persoanele fizice, chiar până la 1.000 lei de persoană. Astfel, se poate încasa cash în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei de la o persoană juridică.

Potrivit proiectului mai sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei și, respectiv, de 2.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum și fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 1.000 lei, respectiv de 2.000 lei.

De asemenea, sunt interzise plățile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri și servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei și, respectiv, de 2.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry.

Se pot face încasări și plăți între o persoană juridică și o persoana fizică în plafonul zilnic de 5.000 lei către/de la o persoană.

Sumele în numerar aflate în casieria persoanelor juridice nu pot depăşi, la sfârşitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei.

Dacă nu se respecta plafoanele de mai sus se aplica amendă de 25% din suma încasată/plătită, respectiv deținută în casierie, care depășește plafonul.

Se pot face încasări și plăți între 2 persoane fizice în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei. Limitarea plăților cash i-a nemulțumit pe micii comercianți, care spun că li se întâmplă se meargă seara să refacă stocurile de marfă de la magazinele de tip cash& carry și vor să facă plata cu numerarul încasat peste zi de la clienți, bani pe care nu au apucat să îi depună în bancă.

„Gândiți-vă că sunt peste 60.000 de mici comercianți, foarte mulți având magazine în zone rurale, unde plățile se fac exclusiv cash. Clienții vin și plătesc cu bani gheață, unii coboară din munte să-și facă aprovizionarea. Seara, proprietarul s-ar duce la cash and carry să-și refacă stocurile, dar acum ne-a coborât plafonul. Păi unde și cum să-mi urc eu bani pe card la ora aia ca să-mi plătesc marfa cu cardul?”, Feliciu Paraschiv, fondator al Paco Supermarkets și Vicepreşedinte Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România – ANCMMR.