Editoriale
Editorialiștii Sputnik și RIA Novosti analizează procesele politice și sociale din țara noastră și din lume și fac pronosticuri privind evoluțiile ulterioare

Toată lumea va fi zguduită: ce pregătește Occidentul pentru țările post-sovietice

© Sputnik / OsmatescoOraș, oameni
Oraș, oameni - Sputnik Moldova, 1920, 26.12.2022
Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
Oricât de ciudat ar părea, principalul eveniment din 2022 pentru spațiul post-sovietic nu a fost operațiunea specială rusă în Ucraina.
Este mult mai important că în anul care a trecut, tuturor, dar absolut tuturor, țărilor care au făcut parte cândva din Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Occidentul le-a pregătit o soartă care deja se manifestă foarte clar.
Și acea soartă nu are nimic de-a face cu imaginile (pe unde bune, pe unde rele) pe care și le-au desenat vecinii Rusiei în ultimii treizeci de ani. Totul este mult mai simplu, mai trist și mai înfricoșător.
Politologii clasifică statele post-sovietice după un număr mare de criterii. Unul este gradul de apropiere și prietenie față de Moscova: ei bine, este evident că Statele Baltice sunt una, Belarus este cu totul alta, iar Uzbekistanul este deja la treilea caz.
Dar, de fapt, această abordare este în esență eronată, deoarece toate cele paisprezece foste republici sovietice, în raport cu cea de-a cincisprezecea – Rusia, și-au bazat politicile pe aceleași principii în ultimele trei decenii. Acestea au fost două: să obțină maximum de beneficii economice din cooperarea cu Rusia și să mențină o distanță politică față de Moscova.
După care au venit subtilitățile naționale – cei din Țările Baltice, care au urmat o politică deschis anti-rusă sub sloganul „Oricum, nu rușii nu ce să facă fără tranzitul nostru”, până la abordarea multi-vectorală accentuată chiar și a celor mai prietenoase țări față de Rusia.
Au existat mai multe motive pentru această stare de fapt. Pentru început, trebuie de avut în vedere faptul că elitele din absolut orice stat sunt personal mult interesate de a menține cel puțin suveranitatea formală a țărilor lor - ei bine, pur și simplu, pentru că, desigur, este mai plăcut să fii elite de stat și nu elitele uneia dintre numeroasele regiuni.
Și este de la sine înțeles că țara vecină, pe care ei o consideră fosta metropolă, este percepută de ei ca o amenințare în acest sens.
În plus, în istoria post-sovietică, atracția Occidentului a jucat un rol uriaș, competiția față de care Rusia a pierdut-o fără speranță. Această atracție era politică, economică, culturală și pur estetică. Deci, într-un fel sau altul, absolut toate capitalele post-sovietice s-au așezat pe două scaune în relațiile cu Moscova.
Aceste temeri ale vecinilor rușilor doar s-au înrăutățit în ultimii ani. Moscova a revenit în cele din urmă la statutul de mare putere, a început să se implice activ în dezvoltarea proceselor de integrare în Eurasia (care într-adevăr întrunește interesele obiective ale tuturor țărilor din regiune - viața însăși pretinde acest lucru), apoi chiar și a declarat direct că spațiul post-sovietic se află în sfera intereselor sale vitale. Și toate acestea au fost însoțite de Crimeea 2014, războiul din Donbas și acum Operațiunea specială militară a Rusiei în Ucraina.
În general, ultimii opt ani nu au făcut decât să sporească temerile elitelor post-sovietice că, dacă acest lucru va continua, țările lor vor fi pur și simplu absorbite de forțele centripete care capătă putere în jurul Moscovei - și marea întrebare este cum se va termina în cele din urmă.
Răspunsul lor a fost de a consolida abordarea multi-vectorală și echilibrul dintre diferite centre geopolitice, inclusiv China și Turcia. Dar, desigur, majoritatea vecinilor săi au folosit Statele Unite și Europa ca principala contrabalansare la Rusia.
Dacă priviți situația dintr-o parte, aceste temeri, logica și decizii pot fi înțelese. Doar că 2022 a arătat că țările care au pariat în special pe Occident au făcut o greșeală fatală. Dar și celorlalți, care au încercat să mențină echilibrul și echidistanța față de mastodonții geopolitici, situația nu este cu mult mai ușoară.
Cestiunea constă în faptul că țările post-sovietice au supraestimat ingeniozitatea și umanismul Occidentului. Ele au contat (apropo, ca și Rusia până la un anumit timp) pe o joacă geopolitică complexă și un joc subtil de politică externă, dar totul s-a dovedit a fi mult mai simplu și mai dur.
Occidentul a intrat într-un conflict pe viață și pe moarte mort cu Rusia și s-a bazat pe metodele cele mai evidente și crude: dacă nu este posibil să destabilizați inamicul din interior, este necesar să dai foc perimetrului său, vecinilor săi.
În acest an am văzut agravarea conflictului armeano-azer și a luptelor la graniță dintre Tadjikistan și Kârgâzstan, atacul terorist din Kazahstan și agresivitatea anti-rusă din Moldova.
Faptul că elitele din Țările Baltice, ca vasali necondiționat loiali Washingtonului, și-au aruncat economiile în cuptorul luptei împotriva Rusiei, pe un astfel de fundal, nici măcar nu poate fi menționat – dar, la urma urmei, și acolo se lucrează și pe linia militară.
Vladimir Putin - Sputnik Moldova, 1920, 26.12.2022
Rusia
Putin: Rusia nu are de ales decât să-și apere interesele și cetăţenii
În general, luptele din Ucraina au primit un cadru extrem de „colorat” în 2022. Și urmele occidentale în toate aceste evenimente fie se văd cu ochiul liber, fie sunt ușor deghizate.
Și nu există nicio îndoială că pe viitor va fi și mai rău. Absolut toată lumea va fi zguduită și pentru aceasta se va folosi orice pârghie.
În cea mai dificilă situație se află țările care sunt conduse de creaturile atlantiștilor - cele trei Țări Baltice, Ucraina, Moldova și altele. Ele sunt amenințate cu sacrificiu total pe altarul luptei împotriva Rusiei.
Dar situația nu este cu nimic mai ușoară pentru alte state, pentru că toată lumea are vulnerabilități - și ele vor fi folosite de Occident pentru a da foc acestor țări, pur și simplu, pentru a crea probleme Rusiei de-a lungul întregului perimetru al graniței sale.
Se pare că liderii unei părți semnificative a statelor post-sovietice și-au dat seama că, de fapt, țările lor s-au trezit în situația unor funambuli care merg pe frânghie peste un abis.
În orice caz, deciziile și acțiunile - atât de politică internă, cât și de politică externă - ale multora dintre aceștia în anul care a trecut au fost extrem de echilibrate și precaute.
Ei bine, cel mai evident exemplu este Minsk, care, după ani în care a evitat o îmbrățișare prea strânsă cu Moscova, acum este umăr la umăr cu ea. Evident, Alexandru Lukașenko știe exact ce soartă teribilă îi rezervă Occidentul țării sale - și singura șansă de a o evita este unirea Belarusului cu Rusia.
Aș vrea să cred că în 2023 șefii altor state post-sovietice vor ajunge la aceeași idee.
Opinia autorului poate să nu coincidă cu poziția redacției.
Serghei Lavrov - Sputnik Moldova, 1920, 26.12.2022
Rusia
În curând Occidentul o să piardă pârghiile de dirijare a economiei, a declarat Lavrov
Fluxul de știri
0