”Ca un prostănac”. Pe Biden l-au făcut dependent de petrol

Acordul cu privire la reducerea producției de materii prime a lovit grav Washingtonul. În Statele Unite, peste trei săptămâni, vor avea loc alegeri importante intermediare pentru Congres, iar raportul de putere se schimbă din nou: președintele care a recâștigat recent puncte în sondajele sociologice, este iarăși outsider. Despre posibilii pași de răspuns ai Casei Albe pe piața petrolieră - în materialul lui Renat Abdulin pentru RIA Novosti.

Saudiții au trecut în altă tabără

Consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, și directorul Consiliului Economic Național al SUA, Brian Deese, au declarat că Joe Biden este dezamăgit de decizia OPEC+. Însuși președintele a evitat să vorbească despre asta, dar a trebuit totuși să se pronunțe. Iar asta s-a soldat cu o altă situație jenantă. Răspunzând la întrebarea unui reporter, Biden și-a confirmat „dezamăgirea”, după care a dat înapoi și, în cele din urmă, s-a retras. Și de fapt chiar are suficiente motive de îngrijorare.

Potrivit mai multor surse de la Casa Albă, administrația Biden a lansat în vară și la începutul toamnei o campanie de lobby pentru a-i determina pe aliații tradiționali din Orientul Mijlociu să renunțe la reducerea drastică a producției de materii prime. Această muncă, parțial, a dat rezultate, spun economiștii americani: prețurile la benzină în SUA au scăzut timp de aproape o sută de zile consecutiv, pe fundalul optimismului furnizorilor familiarizați cu informații din interior.

Însă după decizia OPEC+, toate eforturile au fost reduse la zero. Experții economici prognozează o creștere a prețurilor la carburanți, iar politologii vorbesc despre iminentul fiasco al lui Biden și Partidului Democrat.

După cum menționează postul CNN, scăderea producției de petrol a avut loc în cea mai proastă perioadă pentru „măgari” (democrați) – cu doar o lună înainte de alegerile intermediare în Congres.Mass-media și analiștii republicani au folosit imediat tranzacția OPEC + pentru a-l critica pe Biden. De exemplu, Jeanine Pirro, editorialist la postul Fox News loial „elefanților” (republicanilor), a declarat: președintele SUA acum „arata ca un prostănac”. Aprecierea se bazează pe faptul că, vara, Riadul a refuzat categoric să-i facă concesii liderului american, iar cu Rusia saudiții au găsit ușor limbaj comun.

Senatorul republican Stephen Scalis l-a acuzat pe Biden pentru criza energetică din țară. Iar comentatorul politic conservator Jesse Waters consideră că victoria din noiembrie a „elefanților” în Senat este acum o problemă soluționată, deoarece „măgarii” au eșuat atât în ceea ce privește ​​agenda internă, cât și în cea externă.

Ceea ce s-a întâmplat îi îngrijorează și pe democrații care pretind la locuri în Congres. Către sfârșitul verii, ei se întorseseră parcă cu fața spre președinte, care a câștigase puncte din reforma de amploare în domeniul sănătății, începuseră să-l invite în calitate de „atu” la mitinguri. Acum ratingurile lui Biden scad din nou. Și „măgarii” spun: președintele nu numai că a pierdut un aliat cheie în Orientul Mijlociu - Arabia Saudită, dar a adus-o până în punctul în care a trecut deschis în tabăra rusească.

Pietrele de încercare

Publicația The New York Times menționează, cu referire la sursă: Casa Albă a încercat toată vara să-i influențeze pe saudiți, astfel încât aceștia să nu reducă, ci să crească nivelul producției. Însă acest lucru a fost practic imposibil - Riadul are cel puțin trei pretenții semnificative față de Washington. Iar Casa Albă nu se grăbește să rezolve aceste probleme.

În primul rând, Regatul Arabiei Saudite este extrem de nemulțumit de declarațiile americanilor cu privire la implicarea prințului saudit Mohammed bin Salman în uciderea cu cruzime a jurnalistului Jamal Khashoggi în urmă cu patru ani.

În al doilea rând, Riadului nu-i este pe plac sprijinul SUA pentru husiți în Yemen. Formațiunile husite nu dăunează prea grav Regatului acum, dar în trecut au dat lovituri semnificative Arabiei Saudite, inclusiv obiectivelor de infrastructură petrolieră importante.

În cele din urmă, nu a dispărut nicăieri factorul iranian. Biden s-a pronunțat chiar de la începutul mandatului său prezidențial pentru reluarea Planului de acțiune cuprinzător comun (JCPOA) - așa-numitul „acord nuclear” cu Teheranul. În cazul încheierii acordului, Iranul va putea elibera cantități semnificative de petrol după ridicarea sancțiunilor. Alți jucători de pe piață nu și-ar dori acest lucru în viitorul apropiat. Aceeași Arabie Saudită, afirmă analiștii, este interesată de reducerea producției nu doar din cauza costului materiilor prime. Riadul intenționează să-l acumuleze în continuare în depozite pentru ca, atunci când Iranul va reveni, mai devreme sau mai târziu, pe piață, să aibă rezerve pentru lupta concurențială.

Există de asemenea și circumstanțe mai puțin evidente. De exemplu, Statele Unite nu au transmis Regatul Arabiei Saudite cantitatea necesară de vaccinuri în toiul pandemiei de coronavirus. Public, Riadul nu a făcut o problemă din asta, dar la nivelul surselor anonime au fost auzite declarații de nemulțumire. De asemenea, Biden a aprobat livrări semnificative de armamente către Arabia Saudită. Dar până la urmă nici această promisiune nu a fost îndeplinită - a preferat să se concentreze pe asistența militară acordată Ucrainei și aliaților europeni ai NATO.

Căile de ieșire din criză

Ed Hirs, expert în energetică la Facultatea de Economie al Universității din Houston, consideră că efectul deciziei OPEC+ ar putea să nu fie atât de grav pe cât este prezentat acum. Câțiva producători – membri ai cartelului deja produc mai puțin decât permit cotele lor, amintește el, de aceea producția se va reduce de facto cu 900 de mii de barili pe zi, și nu cu cele două milioane declarate.

Efectul negativ al acordului OPEC+ ar putea fi neutralizat și de negocierile SUA cu Venezuela. Se presupune că, în schimbul relaxării sancțiunilor, Republica Bolivariană le va compensa americanilor o parte din livrările de petrol.

Reorientarea saudiților către Rusia s-ar putea solda cu urmări neplăcute și pentru că Statele Unite vor intensifica colaborarea cu Iranul. Primele semne de „încălzire” sunt deja. Potrivit Reuters, au început discuțiile din culise privind deblocarea activelor iraniene. Dacă după aceasta vor fi ridicate restricțiile la export ale Republicii Islamice, aceasta va putea furniza zilnic pe piața mondială cel puțin un milion de barili de petrol.

A treia opțiune este eliberarea suplimentară a cantităților de petrol din rezervele strategice ale SUA. Dar problema este că s-a recurs deja la această măsură extremă. În septembrie, rezervele strategice ale SUA au scăzut până la 434 de milioane de barili. Aceasta este cea mai mică cifră din octombrie 1984.

Încă înainte de acordul OPEC+, congresmenii democrați l-au îndemnat pe Biden să continue livrările din rezerve, iar republicanii au profitat imediat de asta, acuzând oponenții de miopie și irosirea avuției naționale. Administrația americană a fost chiar nevoită să dea înapoi. „Noi nu examinăm posibilitatea eliberării unor noi cantități din rezerva strategică de petrol dincolo de cadrul celor 180 de milioane de barili despre care președintele a anunțat deja”, a declarat la începutul lunii octombrie purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre.

Impas politic

Fără îndoială, principala problemă pentru Partidul Democrat și pentru Biden este în plan politic, nu în plan economic.

Chiar dacă acum toate împrejurările se vor conecta în cel mai fericit mod pentru președinte - va reuși înțelegerea cu Venezuela, Iranul și atragerea din nou a rezervei strategice - efectul nu va fi momentan. Către sărbătorile din noiembrie prețurile totuna vor crește, ceea ce înseamnă că republicanii vor continua să-l atace pe Biden și pe colegii săi de partid. Și, câștigând puncte din asta, cu o mare doză de probabilitate, vor prelua controlul Senatului.

La o astfel de derulare a evenimentelor, „elefanții” vor putea în orice moment să dezavueze sau să încetinească inițiativele președintelui în exercițiu, acuzându-l de toate eșecurile economice. Iar acest lucru, la rândul său, îl va lipsi pe Biden de perspectivele unui al doilea mandat, la care pretindea în mod serios cu foarte puțin timp în urmă.