Vara fierbinte va fi succedată de o toamnă veselă

Ce se va întâmpla cu prețurile mondiale la sursele energetice și poate oare fi oprit procesul de creștere neîntreruptă a acestora - în materialul RIA Novosti.

Vara 2022 - fierbinte în toate sensurile cuvântului – pleacă, însă perspectivele globale pentru toamnă nu oferă măcar un motiv pentru a susține că mai rău cu siguranță deja nu va mai fi. Și nu este vorba doar despre conflictul din Ucraina – el este doar o parte a crize globale care se desfășoară tot mai evident. Însăși concepția de „criză” este deja puternic discreditată – dar așa este mai ușor să numești ceea ce este de fapt o fază acută a transformării întregii ordini mondiale, menționează editorialistul RIA Novosti.

Recesiunea mondială nu a început încă, deși criza energetică este deja în plină desfășurare – iar faptul că anume Europa se află în centrul acesteia nu este nici pe departe întâmplător. Bine, este evident că creșterea prețurilor la energie a lovit lumea a treia mult mai puternic decât Occidentul — este suficient să invocăm exemplele Sri Lankăi și Pakistanului — însă mediile de informare globale, adică occidentale, s-au obișnuit cu problemele din țările în curs de dezvoltare, dar iată propriile dificultăţi serioase le provoacă o îngrijorare sporită. Europa și SUA așteaptă cu neliniște toamna care vine - anticipând o creștere bruscă a tensiunilor sociale și politice în casa lor.

Acest proces nu mai poate fi oprit - și nu doar pentru că Occidentul însuși a provocat creșterea prețurilor, a mizat pe victoria asupra Rusiei în Ucraina și de dragul acestui scop a început procesul de renunțare la sursele de energie rusești. Nu, acest lucru nu a făcut decât să agraveze problemele și așa aflate în creștere - și propriu-zid în ​​țări, și în poziția lor pe scena mondială. Astfel, de exemplu, încercarea de a izola Rusia după începutul acțiunilor de luptă Ucraina a dus la faptul că lumea s-a împărțit în cei care susțin pretențiile SUA și Europei privind menținerea hegemoniei și cei care sunt împotriva acestui lucru.

Și această divizare devine tot mai clară. Dacă în urmă cu șase luni la ONU au votat pentru rezoluția de condamnare a „agresiunii rusești” 141 de țări din 194, atunci zilele trecute doar 54 de țări au semnat o nouă declarație prin care i s-a cerut Rusiei să „înceteze imediat acțiunile de luptă”. Adică practic doar țările occidentale, împreună cu un număr mic de state în curs de dezvoltare care li s-au alăturat.

Este evident că marea majoritate a țărilor care nu au susținut rezoluția antirusească sunt ghidate de același lucru - lumea nu dorește continuarea hegemoniei americane și europene și încercarea de a izola și pedepsi Rusia este percepută ca metodă prin care Occidentul colectiv vrea să-și mențină superioritatea care îi scapă.

Drept urmare, în loc să-și consolideze pozițiile globale, el le-a slăbit doar - și restul lumii vede și înțelege acest lucru. În plus, sancțiunile au lovit și economia occidentală - și acesta încă nu este încă adâncul crizei. Nu a crizei economice, ci deja a celei politice, care a fost și până la Ucraina - însă prin propriile acțiuni, Europa și SUA au accelerat toate procesele.

La ce să se aștepte Occidentul în următoarele săptămâni? Schimbarea puterii în Marea Britanie - noul premier Liz Truss va fi într-o poziție și mai slabă decât Johnson, iar țara intră de fapt în perioada de pregătire pentru alegeri parlamentare (posibil extraordinare) - și asta pe fundalul sporirii tendințelor separatiste în Scoția și consecințele nesoluționate ale Brexit-ului .

Nu va fi ușor pentru coaliția germană să supraviețuiască în următoarele șase luni - și, deși ea se va păstra, nemulțumirea politică internă față de cancelarul Scholz va duce la faptul că influența țării asupra proceselor europene generale va slăbi.

În Italia, alegerile parlamentare vor avea loc peste o lună – la care practic este garantată victoria coaliției de dreapta condusă de Giorgia Meloni (care va deveni prima femeie prim-ministru din istoria Italiei) și cu participarea partidelor lui Matteo Salvini și Silvio Berlusconi. Italienii au și acum o atitudine sceptică față de perspectivele unei confruntări dure cu Rusia – și noul guvern va juca această carte în scopuri propagandistice. Deși nu va face o încercare reală de a merge împotriva politicii UE în problema ucraineană, cu siguranță nu va spori stabilitatea generală a Uniunii Europene.

În Statele Unite, în noiembrie, vor avea loc alegerile intermediare pentru Congres, conform rezultatelor cărora republicanii lui Trump vor stabili controlul asupra ambelor camere ale parlamentului, iar Biden se va transforma într-o ”rață șchioapă”. Dar cel mai important rezultat al acestor alegeri va fi aprofundarea fatală a sciziunii în Statele Unite - țara se va îndrepta către alegerile prezidențiale din 2024, ale căror rezultate partea învinsă nu are de gând să le recunoască. Încingerea spiritelor este deja vizibilă în retorica din ce în ce mai agresivă a partidelor - de exemplu, joi, Biden a spus că sloganul lui Trump „Make America Great Again” emană dispoziții extremiste, iar ideologia unor republicani poate fi comparată cu „semi-fascismul". Adică, America a pornit către scindare - și doar un miracol o poate opri.

Este clar că toate aceste procese nu au nicio legătură cu ceea ce se întâmplă în Ucraina – ele au cauze interne foarte grave. Dar spirala conflictului cu Rusia influențează acum deja tot ce se întâmplă în Occident – ​​deși acolo atâta timp au încercat să-i convingă pe toți că Moscova se amestecă în treburile lor, că acum așteaptă din nou intervenția noastră directă.

De exemplu, în aceeași Italie, forțele pro-atlantice asigură că Kremlinul mizează pe victoria dreptei - deși în situația actuală pentru noi nu este important cine va fi la putere în anumite țări occidentale, ci cum se va reflecta acest lucru asupra controlabilității și unității „miliardului de aur”. Dacă îl va consolida – noi în orice caz vom fi împotriva: de ce să-l întărești pe cel care ne-a declarat dușman?

Dar adevărul este că Occidentul a pornit pe calea în care practic nu are opțiuni bune pe termen scurt și mediu. Și deloc nu din cauza intrigilor Rusiei, ci din cauza propriilor greșeli acumulate și a ambițiilor exagerate. Fie că va veni dreapta sau stânga – divizarea se aprofunda oricum, pentru că dreptei nu i se va permite să schimbe nimic radical, iar politica stângii va provoca o indignare și mai mare a dreptei.

În același timp, Rusia va fi acuzată în continuare de faptul că încearcă să influențeze opinia publică occidentală (deși ni s-au tăiat aproape toate posibilitățile de a difuza acolo) și de amestec direct în afacerile interne ale Europei și SUA - ca să nu mai vorbim de faptul că însăși operațiunea noastră specială nu doar că îi creează probleme Occident, ci chiar prezintă o amenințare pentru el.

Există un singur răspuns la toate acestea - în aceste privințe noi acum ne ghidăm de principiul medical „nu dăuna”: nicio intervenție a noastră (în scop de salvare sau fie de daună) nu poate avea un efect atât de puternic ca cel provocat de propria politică a ţărilor occidentale. Să facă în continuare ceea ce fac, să meargă încotro merg - aceasta și va fi cea mai bună variantă pentru noi. Tot ceea ce este necesar pentru propria lor cădere, ei vor face absolut de sine stătător.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu poziția redacției.