Crește tensiunea și în Balcani

Cresc tensiunile și în peninsula Balcanică, iar oficiali vorbesc de riscurile redeschiderii conflictelor în fosta Iugoslavie.

BUCUREȘTI, 13 mai - Sputnik. Federația Rusă și China nu vor susține menținerea în Bosnia și Herțegovina a unor forțe de securitate europene sub egida ONU. De asemenea, Rusia a pus în discuție și legitimitatea autorității de facto din fosta republică iugoslavă: Înaltul reprezentant al comunității internaționale.

Bosnia și Herțegovina se confruntă cu un eșec al Uniunii Europene și al ONU de a pacifica regiunea și de a construi un stat multinațional și multireligios.

După ce la începutul anului, sârbii din Bosnia și Herțegovina și-au exprimat dorința de a se uni cu Serbia, iar croații bosniaci și-au manifestat la rândul lor rezerva în buna funcționare a acestui stat fictiv, fabricat de ONU și susținut de UE, soarta trupelor străine care, prin misiunea Eufor-Althea vrea să controleze regiunea, este pusă în discuție în Consiliul de Securitate al ONU.

În timp ce Marea Britanie, Franța și Albania, s-au pronunțat pentru menținerea acestei misiuni militare și a actualului format, Rusia s-a pronunțat categoric împotrivă.

"Suntem îngrijoraţi de rolul jucat de operaţiunea militară europeană Eufor-Atlhea în Bosnia", a declarat Anna Evstigneeva, adjuncta ambasadorului rus la ONU.

"Din martie, contingentele pentru această operaţiune s-au dublat fără nicio consultare, se organizează patrule pe străzi cu arme grele, semănând panică în rândul populaţiei", a mai adăugat aceasta.

Rusia a negat și legitimitatea actualului reprezentant al UE la Sarajevo, Christian Schmidt.

De asemenea, China, prin ambasadorul său la Consiliul de Securitate, Dai Bing, a denunțat instituția Înaltului reprezentant ca pe o ”relicvă din altă epocă” și a atras atenția asupra riscului impunerii de sancțiuni unilaterale. De asemenea, potrivit site-ului de știri al ONU, a a atras atenția asupra consecințelor grave cu privire la securitatea alimentară pe care le-a avut deja conflictul din Ucraina.

În același timp, declarațiile premierului Viktor Orban referitoare la pierderea accesului la marea Adriatică de către Ungaria (conform cu hărțile istorice ale Ungariei medievale), a creat tensiuni și un schimb rece de replici între guvernele de la Budapesta și Zagreb.