Încă un sector important al economiei riscă să se ruineze: Nu vom mai avea ouă și carne

Creșterea prețurilor la resursele energetice, dar și la carburanți a provocat o scumpire în lanț în toate sectoarele economiei, inclusiv în domeniul aviculturii. Ce i-ar ajuta pe agenții economici să nu dea faliment.

CHIȘINĂU, 19 feb – Sputnik. Scumpirea resurselor energetice și a carburanților au dus la apariția unor probleme grave în toate sectoarele economiei. Sputnik Moldova a încercat să afle care este situația în domeniul aviculturii și cât vor mai rezista agenții economici din sector fără susținerea statului.

Președintele Asociației Patronale a Avicultorilor din Republica Moldova, Eugen Voinițchi, ne-a explicat pe îndelete care sunt primii pași pentru a susține antreprenorii din domeniu pentru a ne putea bucura în continuare de carnea de pasăre și ouă crescute la noi acasă.

După ce a trecut anul 2020, un an foarte complicat pentru toate sectoarele economiei din cauza pandemiei de COVID-19, și după ce au reușit să treacă și de povara cauzată de seceta fără de precedent, avicultorii, ca și crescătorii de animale, s-au pomenit într-o situație dificilă, care în timpul apropiat poate deveni una critică.

Majorarea resurselor energetice și a carburanților le-a dat peste cap toate planurile pe care le aveau pentru 2022 și viitorul chiar mai îndepărtat.

„Majorarea prețurilor la carburanți a dus la scumpirea produselor de construcție, foarte necesare pentru reparația și construcția halelor. La fel a afectat producerea cerealelor, atât la uscarea cerealelor cât și la producerea nutrețului combinat este utilizat gazul”, a explicat într-un interviu pentru Sputnik Moldova, Eugen Voinițchi.

Potrivit lui, o altă problemă este majorarea prețului la șrotul de soia. Acest nutreț se produce utilizând resurse energetice precum gazul. Toate aceste majorări de prețuri au dus la scumpirea materiei prime pentru furaj și a furajului în sine.

Procesul tehnologic, influențat de scumpirea gazului

Chiar și procesul tehnologic de creștere este influențat negativ de toate aceste majorări. Trebuie precizat că în majoritatea fermelor avicole în procesul tehnologic de creștere este utilizat gazul pentru încălzirea halelor.

„Puișorii de zi sunt primiți în hală unde trebuie să fie o temperatură nu mai joasă de +33 de grade Celsius. Pe parcursul creșterii trebuie să fie menținută o temperatură prielnică și de efectuat ventilația. Acestea sunt niște costuri foarte mari”, ne-a mai spus Voinițchi.

Dacă în 2021, pentru creșterea unui pui s-a cheltuit în medie 4-5 lei pentru gazul consumat, în acest an cifra a depășit 8 lei pentru un pui. Dacă în aceeași perioadă a anului trecut, în costul de producție prețul gazului reprezenta nu mai mult de 5%, la moment acesta a depășit cifra de 20%.

Președintele Asociației Patronale a Avicultorilor din Republica Moldova ne-a spus că 75-80% din halele existente în țara noastră sunt încălzite cu gaz. Celelalte sunt încălzite fie cu lemn, fie cu cărbune, produse care, la fel, s-au scumpit în acest an. Dacă prețul pentru o tonă de cărbune era sub 2 800 de lei, la moment acesta a crescut la peste 5 mii de lei. În concluzie, creșterea prețurilor la carburanți a influențat negativ asupra costului de producere.

„Hrana necesită a fi transportată. Păsările la fel sunt transportate. Unele hale și unele abatoare funcționează pe bază de motorină. Toate cheltuielile au crescut considerabil”, a precizat avicultorul.

Așadar, „creșterea pruțurilor” sunt cuvintele cheie a acestei perioade în tot procesul: de la creștere până la comercializarea produsului.

La abatorizare la fel este utilizat gazul, astfel și costul de tăiere a păsărilor a crescut. Pe lângă majorările în lanț a prețului la resursele energetice, a resurselor materiale și a furajelor a crescut și prețul la anumite ingrediente care vin din exterior și care sunt utilizate pentru furaje.

Este vorba de premixuri, aminoacizi sau au sursele minerale. Toate acestea împreună au dus la creșterea costului de producție de peste 30-35%.

„Prețul de vânzare este axat pe două componente – costul de producere și cererea și oferta. La moment, cererea la carnea de pasăre este mai scăzută decât până acum, din cauza că puterea de procurare a consumatorului a scăzut considerabil. Oamenii cheltuie banii pentru gaz, energie termică și procură mai puțină carne”, a menționat Eugen Voinițchi.

Acesta spune că unii din producători au ridicat prețurile cu aproximativ 7%. Alții au rămas la prețul precedent, iar unii din ei chiar au scăzut prețurile la comercializarea angro.

Solicitarea avicultorilor

O solicitare pe care o negociază avicultorii este reducerea cotei TVA la producția avicolă, respectiv la produsele alimentare. Potrivit lui Voinițchi, în Republica Moldova, cota TVA la produsele alimentare, cu excepția unor produse lactate este de 20%. În România această cotă reprezintă doar 9%, iar în Polonia și Germania este de doar 5%.

„Cota TVA influențează asupra prețurilor. Consumatorul, achită adițional aceste 20%. La noi, din cauza TVA-ului, producția alimentară este mai scumpă cu 11% comparativ cu cea din România. Cota TVA la gaz este de 9%, la cereale este la fel de 9%, iar cota TVA la ouă și carne este de 20%. Respectiv, diferența aceasta de 11% pe care o achită producătorul la sfârșitul lunii este o povară fiscală foarte mare”, a mai spus președintele Asociației Patronale a Avicultorilor din Republica Moldova.

Așadar, solicitarea agenților economici din acest domeniu este reducerea și egalarea acestei taxe în întreg lanțul alimentar. Ei sunt de părere că această diminuare va duce la scăderea prețurilor pentru consumatorii produselor alimentare.

Voinițchi a dat exemplul Poloniei, unde de la 1 februarie a fost anulată cota TVA pentru o perioadă de jumătate de an. În România se duc discuții la nivel de Guvern pentru a reduce TVA-ul de la 9% la 5%.

„Cu părere de rău, în Republica Moldova nu este un răspuns din partea autorităților, deși am adresat, împreună cu alte asociații crescătoare de carne de porc, de iepuri, nenumărate scrisori. Ultima a fost înaintată săptămâna trecută. Cu părere de rău, nu am primit nicio reacție. Pe parcursul ultimilor 5-6 ani au avut loc zeci de întâlniri cu reprezentanții Guvernului. Totul s-a limitat doar la promisiuni și soluții neimplementate”, a mai spus avicultorul.

Potrivit ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, Viorel Gherciu, există două opțiuni pentru a sprijini domeniul aviculturii. Este vorba despre diminuarea cotei TVA, despre ce se și discută în momentul de față, dar și despre rambursarea parțială a cotei TVA, care ar putea fi reorientată pentru modernizarea întreprinderilor.

„Acestea sunt opțiunile care sunt puse astăzi în discuție. Reducerea TVA este actuală nu doar pentru reprezentanții sectorului avicol. Această opțiune este actuală și pentru celelalte domenii cum ar fi pentru întreg segmentul de procesare”, a precizat ministrul pentru Sputnik Moldova.

Chiar și așa, ministrul Viorel Gherciu spune că va fi nevoie de mai mult timp pentru a promova această inițiativă, importantă și relevantă pentru a da un imbold de atragere a investițiilor în acest domeniu.

„Restituind TVA-ul cu 50%, de exemplu, ar fi un imbold puternic pentru a încuraja investițiile în acest sector. Economia ar avea de câștigat mult mai mult. Probabil va fi nevoie de mai mult timp pentru a promova această inițiativă”, a mai spus ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Cum ajută statul avicultorii din Republica Moldova

Avicultorii primesc subvenții de la Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură, dar toate sunt post-investiționale, adică producătorii recuperează o parte din banii investiți. Cea mai mare problemă a agenților economici la moment este necesitatea de lichidități pentru procurarea furajelor, pentru plățile la impozite și alte cheltuieli. O mare parte din producătorii din sectorul avicol au contractate credite bancare, o altă povară pentru aceștia.

„În ultimii doi ani a fost ridicat plafonul la cinci milioane de lei. Producătorii avicoli pot beneficia de 50% din suma investită, dar nu mai mult de cinci milioane de lei pe an. Pot beneficia de subvenții pentru procurarea utilajului, investițiilor în materiale de construcție și pentru procurarea păsărilor de prăsilă. Comparativ cu sectorul bovine și ovine unde subvențiile sunt oferite per cap de animal, pentru sectorul păsări și porcine nu avem această modalitate de plată a subvențiilor. În România există plata directă per kilogram de masă vie”, a mai spus Eugen Voinițchi.

Avicultorii bat alarma

Președintele Asociației Patronale a Avicultorilor din Republica Moldova a declarat că, dacă prețurile vor crește în acest ritm, există marea probabilitate ca o mare parte din agenții economici ai acestui sector să dea faliment. În acest moment, la producerea ouălor și a cărnii de pasăre se lucrează în pierdere.

În concluzie, Voinițchi a reiterat că situația este foarte dificilă, iar o parte din producători vor da faliment. Acesta menționează că dacă nu va interveni statul prin facilitări fiscale, situația poate deveni dezastruoasă.

În total, pe teritoriul Republicii Moldova sunt 12 ferme de găini ouătoare pentru ouă de masă și circa 24 de ferme de pui broiler – pentru carne. Mai există și peste 60 de întreprinderi, ferme mici, pentru puiul zburat (puii zburați sunt puii crescuți de la ecloziune până la vârsta de 3 săptămâni sau mai mult – n.n.) sau creșterea mixtă a păsărilor. Republica Moldova exportă doar ouă de masă în unele țări ale Africii de Nord.