Editoriale
Editorialiștii Sputnik și RIA Novosti analizează procesele politice și sociale din țara noastră și din lume și fac pronosticuri privind evoluțiile ulterioare

Se vor justifica oare speranțele lui Macron legate de Moscova?

© Sputnik / Sergey Guneev / Accesați arhiva multimediaVladimir Putin și Emmanuel Macron
Vladimir Putin și Emmanuel Macron - Sputnik Moldova, 1920, 07.02.2022
Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
Vladimir Putin se întâlnește astăzi cu omologul său francez. Emmanuel Macron ajunge la Moscova pentru a petrece aproape toată ziua cu liderul rus.
Discuțiile se vor desfășura în mare parte tête-à-tête, după cum relatează presa franceză, apoi este planificată o conferință de presă comună, iar programul se va încheia cu o cină, în „cercul de prieteni”.
Se menționează că aceasta nu este o vizită oficială, iar Putin intenționează să discute cu Macron nu pentru că liderul de la Elysee este un „băiat bun”, ci pentru că Macron are suficientă influență politică în Europa unită de astăzi. Desigur, nu în termeni absoluți, ci relativi.
Asta dacă ar fi să-l comparăm pe președintele francez cu aceeași von der Leyen, care nu are în spatele său nimic decât o carieră de eurobirocrat sau cu același Borrell, adjunctul lui von der Leyen, care nu are în spate nimic altceva decât funcția cu o denumire impresionantă de „Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate”.
Sau dacă ar fi să-l comparăm cu Boris Johnson, care a devenit protagonist al atâtor scandaluri încât singurul lucru care l-ar mai putea salva este demisia de bună voie din funcția de prim-ministru.
Pentru Putin Macron rămâne un interlocutor pe măsură și pentru că președintele francez, deși are o retorică dură în raport cu politica rusească, a încercat întotdeauna să respecte limbajul diplomatic, nu vocabularul de pe rețelele de socializare care migrează lesne la masa rotundă a negocierilor.
Acestea sunt, oarecum, câteva argumente împotrivă.
Maia Sandu și Dorin Recean la ceremonia de învestire în funcții de miniștri în prezența premierului Vlad Filat și președintelui Nicolae Timofti - Sputnik Moldova, 1920, 04.02.2022
Editoriale
Maia Sandu își dă arama pe față sau cu ce este șantajată de Vladimir Filat
Dar sunt și argumente pentru.
Ele au fost enumerate de însuși președintele francez într-un interviu publicat în ajun.
Macron a declarat următoarele: „Observăm cum se realizează militarizarea la granițele care separă Ucraina de Rusia, Belarusul de Rusia, vedem de asemenea că pentru asta se folosesc infanteria și aviația, vedem că sunt în desfășurare exerciții militare. În această situație, intenționăm să jucăm rolul de protector, să reducem tensiunea prin dialog și să evităm conflictul militar”.
A doua chestiune care atrage imediat atenția este că pentru Macron în 2008 nu Georgia a organizat o provocare militară, ci Rusia a agresat această țară, iar în 2014, nu Crimeea, după ce a organizat un referendum, și-a decis propria soartă - să se întoarcă la Rusia, ci Moscova a anexat-o.
Aceleași note ale simfoniei de acuzații împotriva țării noastre au fost auzite și într-un scurt comentariu al trimisului special al președintelui francez, Pierre Vimont, comentariu care a devenit cunoscut presei.
Potrivit lui Vimon, atunci când a încercat într-o conversație pe care a avut-o cu diplomații de pe Smolenskaya să abordeze preistoricul „comportamentului Rusiei pe arena internațională”, menționând ambele situații, interlocutorii săi „i-au răspuns cu tăcere”.
Desigur, acestea sunt doar niște schițe și fragmente, și nu o pânză coerentă de negocieri, dar ele reflectă totuși atât intenția, cât și tendința modului în care dialogul poate decurge astăzi și în jurul căror subiecte. Dar, pe de altă parte, este clar că Macron, spre deosebire de Putin, va purta acest dialog, în general, cu mâinile legate.
În această situație, el nu se poate opune și abate de la linia generală europeană, iar ea, această linie, este definită astfel: „Rusia trebuie învinuită pentru toate problemele continentului – atât externe, cât și interne”.
De asemenea, nu ar trebui să fie foarte înclinat să caute un compromis, întrucât această împrejurare va fi folosită imediat de adversarii săi politici atât în ​​țară, adică la Paris, cât și în Uniunea Europeană, adică la Bruxelles.
Pur și simplu, va fi acuzat de „exces de îngăduință față de Putin”.
Și aceasta poate fi numită o greșeală - cea care este mai rea decât o crimă.
Nu mai puțin important este că, dacă Putin este susținut de poporul său și de țara sa, atunci ratingul lui Macron este în cădere liberă în ultimele săptămâni, popularitatea președintelui francez scăzând cu câteva puncte procentuale săptămânal.
Însă principala limitare, care s-ar putea dovedi fatală pentru misiunea lui Macron la Moscova, este vizibilă chiar și cu ochiul liber.
Acesta este agenda vizitei, care include o vizită la Kiev a doua zi.
Și acolo, desigur, meniul „a la Maidan” pregătit de iubitorii „marelui stil ucrainean” îl așteaptă pe liderul francez.
Este programată o vizită la monumentul „eroilor din Maidan”, un dialog cu președintele Zelenski și alte specialități ale „gastronomie independenței”.
Chiar înainte de întâlnirea cu actuala conducere ucraineană, Macron, parcă s-ar justifica pentru faptul că se va întâlni mai întâi cu liderul rus, de mai multe ori în interviul deja menționat a repetat că „Ucraina este Europa” și că „Ucraina este o putere europeană”, în timp ce i-a numit „frați” pe toți europenii.
Acesta se adresează nu atât francezilor înșiși (aproximativ 95 la sută dintre ei au probleme să găsească din prima și fără un indiciu Ucraina pe hartă), cât mai degrabă autorităților de la Kiev, pasajul, aparent, ar trebui să-i liniștească pe nervoșii parteneri mai mici ai Parisului, astfel încât să nu provoace o isterie totală pe tema „trădării” franțuzești.
Dar cel mai important lucru este următorul.
La Moscova se întâlnesc doi lideri, fiecare dintre ei, spre deosebire de gașca de la Kiev, are nevoie de a destinde criza actuală, care a fost tensionată, de altfel, nu din vina lor.
Nici Putin, nici Macron, deși din motive foarte diferite, nu le trebuie escaladarea situației actuale și să o aducă, așa cum spun partenerii noștri occidentali, la nivelul unui posibil conflict militar.
Nici ei și nici țările pe care le conduc nu vor fi beneficiarii acestui caz.
Principalii beneficiari ai „plăcintei” rezultate din escaladarea situației pe continentul european sunt, în primul rând, Ucraina, care, sub pretextul că ar fi „o victimă nefericită a agresiunii ruse”, poate solicita resurse și asistență financiară de milioane de dolari, și, în al doilea rând, Statele Unite, care își rezolvă problemele interne cu ajutorul războiului, așa cum le-a fost tipic în ultima jumătate de secol.
De fapt, tocmai această împrejurare – că, sub aspect politici, Putin și Macron se găsesc pe aceeași parte a baricadei, în ciuda tuturor reverențelor făcute de președintele francez Kievului, deci tocmai această împrejurare poate juca un rol decisiv în pregătirea unei progres diplomatice pe acest flanc al frontului geopolitic.
Militari ucraineni, învățați de un instructor american să utilizeze aruncătorul de mine - Sputnik Moldova, 1920, 07.02.2022
Internațional
Cancelarul german a explicat refuzul Berlinului de a livra armament Ucrainei
Fluxul de știri
0