Împrumuturile externe: Pe termen lung sunt o problemă – Ce face Guvernul

Republica Moldova va împrumuta câteva sute de milioane de euro de la Fondul Monetar Internațional. Experții economici susțin că pe termen lung astfel de împrumuturi nu sunt o soluție bună.

CHIȘINĂU, 27 ian – Sputnik. La 20 decembrie 2021 Fondul Monetar Internațional a aprobat noul program cu Republica Moldova. Ulterior, în cadrul unei ședințe de Parlament, deputații au votat în lectură finală proiectul de lege care prevede atragerea de către Guvernul Republicii Moldova a împrumutului de stat extern din partea Fondului Monetar Internațional.

Banii împrumutați vor fi utilizați pentru finanțarea necesităților bugetului. Astfel, cheltuielile prioritare vor include drumurile, sectorul energetic și aprovizionarea cu apă, investiții în sănătate, educație și în crearea locurilor de muncă.

Potrivit experților și unor politicieni, împrumuturile externe pot ajuta doar pe termen scurt, dar pe termen lung, programele creditare nu fac decât să ducă țara în impas.

Mai mult, economistul Viorel Gîrbu, a precizat pentru Sputnik Moldova că împrumuturiel trebuie să fie gestionate pentru investiții, și nu pentru cheltuieli curente.

„Nu există vreo regulă stabilită pentru gestionarea banilor veniți din surse externe. La fel, nu există vreo regulă nici în cazul împrumuturilor de la Fondul Monetar Internațional. Aici poate fi vorba de de anumite înțelegeri sau poate prevederi de limitare ale FMI, dar Republica Moldova are spațiu suficient de manevră prin care poate utiliza aceste mijloace. Alte reguli sunt stabilite în legislația Republicii Moldova privind domeniul financiar bancar, dar nici aici nu există prevederi foarte stricte. Guvernul are și mai multă flexibilitate atunci când țara se confruntă cu situații de criză”, a precizat Gîrbu.

Așadar, autoritățile de la Chișinău au decis să utilizeze împrumutul de la Fondul Monetar Internațional, în valoare de aproape 700 de milioane de euro, pentru necesități bugetare.

Acești bani nu vor produce alți bani, iar statul va trebui să-și onoreze obligațiunile contractuale de restituire a acestor bani. L-am întrebat pe Viorel Gîrbu dacă astfel de împrumuturi nu crează și mai multe probleme pentru țară și cetățeni.

„La moment, astfel de împrumuturi ne bagă într-un impas și mai mare. Când vorbim de asistență externă, de credite, trebuie să înțelegem situația la care se raportează acțiunea respectivă. Regula de bază este să nu te împrumuți pentru cheltuieli curente, trebuie să împrumuți pentru investiții, or acești bani trebuie restituiți”, a declarat expertul.

Potrivit lui Viorel Gîrbu, Guvernul se confruntă la moment cu probleme existențiale. Acesta spune că acum se pune problema altfel: Guvernul se menține sau acesta cade și țara se va confrunta cu o criză socială.

„Cred că aceasta este întrebarea la care răspunde acum Guvernul PAS. Nu mai contează modul de utilizare a acestor fonduri, pentru ei este important cum să se mențină stabilitatea politică, economică și socială. Cred că acesta este obiectivul Guvernului pe termen scurt, pe termen lung, Guvernul nu se gândește”, a mai spus Gîrbu.

Economistul mai spune că din punct de vedere al necesităților, 700 de milioane sunt bani care le-ar acoperi doar pe unele, dar nu este o sumă suficientă, Totodată, din punct de vedere a împrumutului suma este mare.

„Noi nu împrumutăm banii de la investitorii privați, împrumutăm acești bani de la Fondul Monetar Internațional, iar FMI este, în primul rând, interesat de stabilitatea financiară. Criteriile la economiile slabe sunt altele decât la economiile puternice. FMI-ul are ca scot de activitate susținerea statelor care intră în incapacitate de plată. Republica Moldova ar trebui să se descurce”, a mai spus Viorel Gîrbu.

Acesta mai precizează că în cazul în care Guvernul nu-și va putea onora obligațiunile de plată, statul își declară incapacitatea de plată Potrivit expertului, datoriile au prioritate, iar în caz de incapacitate de plată am putea ajunge la o criză socială.

„Datoriile au prioritate. În primul rând, vom achita datoriile, apoi salariile, pensiile. Pentru a ajunge la așa stare va trebui să ruinăm tot sectorul social. Vor fi foarte mari datorii la pensii și salarii. Intri în incapacitate de plată și ajungi pe mâna creditorilor”, ne-a explicat economistul.

În context, Gîrbu precizează că riscul ca Republica Moldova să ajungă într-o astfel de situație nu este foarte mare, întrucât banii vin anume de la FMI.

„Într-un final, răspunderea este a celui care împrumută. FMI, înainte să ofere creditele face anumite analize și estimări. Analizează situația finanțelor publice, a economiei și chiar situația geopolitică. Dacă creditorul a decis să ofere acești bani Republicii Moldova, cred că trebuie să ne folosim de această oportunitate și să propunem cheltuieli investiționale, nu cheltuieli curente. Dacă avem oportunitatea să atragem mijloace financiare cu această destinație, atunci de ce nu”, a conchis expertul economic.

În cadrul unei emisiuni televizate, fostul premier Ion Chicu, a declarat că „speranța oarbă a ajutorului extern nu are temei”. Potrivit acestuia, atâta timp cât Republica Moldova nu generează venituri și nu se va întreține, niciun ajutor nu ne poate salva.

„Nu putem conta exclusiv pe FMI, UE sau oricine altcineva. Dacă nu vom lucra aici, acasă, atunci nu vom supraviețui”, a declarat Ion Chicu.

Trebuie de precizat că o parte din bani vor fi oferiți în cadrul mecanismului extins de creditare, iar alta - în cadrul mecanismului de finanțare extinsă.

Potrivit inițiativei, împrumutul în cadrul mecanismului extins de creditare va fi rambursat în zece tranșe egale, după expirarea a 5,5 ani de la fiecare tragere efectuată din contul împrumutului. Maturitatea este zece ani. Dobânda se stabilește la fiecare doi ai, iar până în 2023 va constitui 0%.

Iar împrumutul în cadrul mecanismului de finanțare extinsă va fi rambursat în 12 tranșe egale, după expirarea a 4,5 ani de la fiecare tragere efectuată din contul împrumutului. Maturitatea este zece ani. Dobânda este flotantă și la data de 20 decembrie 2021 constituia 1,05%. Taxa de deservire constituie 0,5% din suma debursată, comisionul de angajament – 0,3%.