Un stat membru NATO își va retrage trupele în caz de escaladare a situației în Ucraina

Președintele unui stat membru NATO a acuzat SUA de escaladarea crizei și a spus că țara sa va rămâne în afara unui posibil conflict între Rusia și Ucraina.

BUCUREŞTI, 25 ian – Sputnik, Doina Crainic. Președintele croat Zoran Milanovic a acuzat SUA de escaladarea crizei și a spus că țara sa va rămâne în afara unui posibil conflict între Rusia și Ucraina.

În condițiile în care tensiunile vor creşte la granița dintre Rusia și Ucraina, președintele croat Zoran Milanovic a anunțat că Zagrebul își va retrage trupele din contingentele NATO staționate în regiune, în cazul în care situația s-ar transforma într-un conflict pe scară largă.

Vorbind marți într-un discurs televizat, preşedintele a spus că a văzut „rapoarte conform cărora NATO – nu un stat separat, nici SUA – își sporește prezența și trimite nave de recunoaștere”.

Milanovic a insistat că autoritățile Zagrebului „nu au nimic de-a face cu acest lucru și nu vom avea nicio legătură cu asta, vă garantez acest lucru. Nu numai că nu vom trimite armata, dar, dacă va exista o escaladare, vom rechema până la ultimul militar croat. Acest lucru nu are nimic de-a face cu Ucraina sau Rusia, ci are legătură cu dinamica politicii interne a SUA, cu [președintele SUA] Joe Biden și cu administrația sa, pe care am susținut-o”, a spus Milanovic, citat de RT.

Totuşi, președintele croat a subliniat că observă „un comportament periculos în chestiuni de securitate internațională”.

Comentariile lui Milanovic vin pe fondul tensiunilor mari dintre Moscova și Kiev, un număr de lideri occidentali trăgând un semnal de alarmă în ultimele săptămâni cu privire la o presupusă acumulare de forțe ruseşti de-a lungul graniței cu Ucraina. Luni, blocul militar condus de SUA a anunțat că membrii săi vor comanda mai multe flote și avioane de luptă în apele Europei de Est, în timp ce ce Rusia „își continuă dezvoltarea militară” pe fondul conflictului în creștere.

Spania și Franța se concentrează asupra sud-estului Europei, Madridul ia în considerare trimiterea de nave pentru a „a se alătura forțelor navale NATO și trimiterea de avioane de luptă în Bulgaria”. Între timp, Parisul „și-a exprimat disponibilitatea de a trimite trupe în România sub comanda NATO”.

În contextul acuzațiilor din partea Occidentului cu privire la o presupusă invazie iminentă a Ucrainei, acţiune pe care Kremlinul a infirmat-o în mod repetat, Moscova caută un răspuns scris cu privire la propunerile sale de securitate din partea oficialilor americani, după o serie de întâlniri diplomatice care au avut loc în această lună.

În decembrie, Rusia a predat două proiecte de tratate, unul adresat Washingtonului și celălalt NATO. Pe lângă cerinţa referitoare la neaderarea Kievului la NATO, Moscova insistă ca blocul să se abțină de la activităţi militare pe teritoriul fostelor state ale Pactului de la Varșovia care au aderat după 1997, în urma prăbușirii Uniunii Sovietice.

Totuşi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a refuzat să facă compromisuri cu privire la aspectele pe care organizația le consideră cruciale pentru valorile sale fundamentale. De asemenea, Stoltenberg a criticat cererile Moscovei, spunând că Rusia nu are drept de veto asupra eforturilor Ucrainei de a adera la bloc și că nu va accepta un sistem de aderare „pe două niveluri” care să împiedice Alianţa să trimită trupe în anumite state.

În 2020, parlamentul croat a sprijinit forțele armate ale țării care se desfășoară în cadrul a nouă misiuni separate, inclusiv contingente NATO staționate în Polonia.