Zaharova, despre atacul asupra jurnaliștilor în Kazahstan

Zahanova a remarcat că atacurile asupra jurnaliștilor la care s-au dedat participanții la dezordinile în masă au fost deosebit de agresive.

CHIȘINĂU, 8 ian – Sputnik. Lipsa unei reacții adecvate la cazurile de agresiune asupra jurnaliștilor în timpul protestelor din Kazahstan și faptul că organizațiile și instituțiile internaționale își ignoră obligațiunile pot conduce la consecințe extrem de periculoase. Această constatare a făcut-o reprezentantul oficial al Ministerului Afacerilor Externe al Federației ruse, Maria Zaharova, pe pagina sa de Facebook.

Zaharova a atras atenția supra agresivității fără precedent manifestată de participanții la dezordinile în masă în raport cu jurnaliștii care reflectau aceste evenimente.

“Informațiile privind atacurile săvârșite asupra angajaților mass-media și pogromurile asupra redacțiilor din în regim de știri de pe front. Este grăitor faptul că atacurile sunt îndreptate spre anumite ținte. Între acestea este să se îngrădească informațiile privind starea de fapt, să nu se arate cum se desfășoară “protestele excepțional de pașnice”. Și de asemenea să-i înfricoșeze pe jurnaliști, iar pe alții – în general să-i scoată din activitatea lor de informare”, a declarat Zaharova.

Ea a remarcat că “din reprezentanța Companiei de Radio și Televiziune Internaționale MIR din Alma-Atî nu a rămas nimic, aceasta fiind distrusă. În același timp, au fost distruse și oficiile posturilor de televiziune “Kazahstan”, „Harab”, „Evrazia”, KTK și agenția informațională Sputnik Kazahstan”.

“Nici OSCE și nici altă organizație internațională care se ocupă de apărarea drepturilor omului – nimeni nu s-a interesat de soarta jurnaliștilor de la MIR și de la alte mass-media, nu mai vorbim de acordarea unui ajutor. Nimeni nu s-a gândit să comenteze acesta acte de vandalism de grotă….

Într-un cuvânt, avem pe față un caz flagrant de încălcare a drepturilor jurnaliștilor, multiple atentate la sănătatea și viața lor, crearea impedimentelor în exercitarea obligațiunilor lor profesionale de a reflecta evenimentele importante pentru societate pe timp de criză.

Unde este reacția clar articulată a instituțiilor internaționale de apărare a drepturilor omului? Unde este aprecierea obiectivă dată de OSCE, în primul rând a reprezentatului OSCE pentru libertatea mass-media?”, a scris Zaharova pe Facebook.

“Acestea (inacțiunile, lipsa de reacție – n.n.) nu doar că afectează autoritatea OSCE și a subdiviziunilor ei executive, dar pot și percepute de către organizatorii acestor jafuri și pogromuri drept o încuviințare tacită a „comunității internaționale” pentru faptele comise împotriva mass-media și a jurnaliștilor”, a conchis Zaharova.

În data de 7 ianuarie, “Mir 24” a anunțat că transmisia pe posturile Mir și Mir24 a în Alam-Atî a fost restabilită. Anterior compania a anunțat că sediul filialei din Alta-Atî a fost incendiată. Un corespondent al postului de televiziune a transmis că jefuitorii au scos din sediul filialei echipamentul, o parte a clădirii a fost inundată și prin ea se plimbau persoane străine.

Protestele în masă din Kazahstan au început în primele zile ale anului 2022 - locuitorii orașelor Janaozen și Aktau din vestul țării au manifestat împotriva dublării prețurilor la gazul lichefiat.

Ulterior, protestele s-au extins și în alte orașe, inclusiv în Alma-Atî, vechea capitală a țării și totodată cel mai mare oraș al Kazahstanului: acolo au început jafurile, militanții au atacat instituțiile statului, au acaparat arme.

Drept răspuns, autoritățile au declarat stare de urgență în toată țara până pe 19 ianuarie și au lansat o operațiune anti-teroristă.

Potrivit ONU, aproximativ 1.000 de persoane au fost rănite în timpul protestelor din Kazahstan. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne al țării, 18 reprezentanți ai forțelor de ordine au fost uciși.

În dimineața zilei de 5 ianuarie, președintele kazah Kassîm-Jomart Tokaiev a demis guvernul și a devenit șeful Consiliului de Securitate. La prima reuniune a Consiliului de Securitate sub conducerea sa, Tokayev a declarat că ceea ce se întâmplă în Kazahstan constituie un atac la integritatea statului și a anunțat că a cerut ajutor de la OTSC „pentru a depăși amenințarea teroristă”.

Consiliul de Securitate Colectivă al OTSC a decis să trimită trupe comune de menținere a păcii în Kazahstan pentru a normaliza situația din țară.

Pe 7 ianuarie Tokaiev a declarat că teroriștii, inclusiv cei veniți din străinătate, continue rezistența şi a promis să-i distrugă pe toți cei care nu vor depune armele. În plus, președintele a menționat că au fost auzite toate revendicările cetățenilor, exprimate în forme pașnice.

Sâmbătă, Tokayev a prezidat o ședință a cartierului operativ și a ordonat refacerea tuturor obiectivelor și infrastructurii afectate de atacurile teroriste.

De asemenea, președintele Kazahstanului a declarat ziua de 10 ianuarie zi de doliu național în legătură cu numeroasele victime din ultimele evenimente.

În urma dezordinilor, peste 4,4 mii de persoane au fost reținute.

Ministerul rus de Externe a anunțat că, ținând cont de suspendarea zborurilor regulate de pasageri prin Alma-Ata între Kazahstan și Rusia, pe 9 ianuarie, între orele 17:00 și 18:00 (ora Moscovei), zboruri de transport militar vor fi operate de pe aeroportul internațional al acestui oraș pe cursele Alma-Atî - Ivanovo și Alma-Ata - Orenburg de către aviația militară de transport a Ministerului Apărării al Federației Ruse pentru aducerea rușilor din Kazahstan în patria lor.

Autoritățile ruse au anunțat că rușii ce vor să se repatrieze trebuie să fie la terminalul aeroportului la ora 14:00. Ei sunt rugați să vină la aeroport pe cont propriu, să aibă asupra lor pașapoarte valabile și doar un bagaj de mână cât mai compact.

“Și asta din cauza circumstanțe extraordinare din Kazahstan, încărcarea bagajelor la bordul aeronavelor nu este asigurată de serviciile aeroportuare”, a spus Ministerul rus de Externe.