https://md.sputniknews.com/20211109/ce-cauta-in-marea-neagra-navele-marinei-militare-a-sua-porter-si-mount-whitney-46275291.html
Ce caută în Marea Neagră navele marinei militare a SUA Porter și Mount Whitney
Ce caută în Marea Neagră navele marinei militare a SUA Porter și Mount Whitney
Sputnik Moldova
Nava Mount Whitney și distrugătorul american Porter au intrat în portul georgian Batumi cu intenția de a descuraja Rusia.
2021-11-09T15:27+0200
2021-11-09T15:27+0200
2021-11-09T15:27+0200
editoriale
sua
marea neagră
internațional
https://cdnn1.img.md.sputniknews.com/img/07e5/07/0c/35483785_0:0:1440:810_1920x0_80_0_0_259cb07aa0a291ec8f6f6549dc8c9928.jpg
Pământul european fuge de sub picioarele Pentagonului – principalele țări ale Lumii Vechi sunt dispuse să creeze un nou sistem de apărare, fără participarea SUA.Americanilor nu le rămâne decât doar să se agațe de sateliții ascultători din Marea Baltică și regiunea Mării Negre. Cele mai ușor de dirijat sunt candidații eterni în NATO Georgia și Ucraina.Nava de comandă Mount Whitney și distrugătorul american Porter al Flotei a 6-a a Forțelor Militare Maritime ale SUA au intrat în portul georgian Batumi pe 8 noiembrie. Aici, prin metoda manevrelor comune cu marina militară inexistentă a Georgiei, americanii intenționează să „stăvilească agresiunea rusă” și să demonstreze putere – sub supravegherea neîntreruptă a Flotei ruse de la Marea Neagră.Anterior, navele s-au aflat în Turcia. Distrugătorul USS Porter cu rachete de croazieră Tomahawk la bord a ajuns în Georgia pentru a treia oară. Nava de comandă USS Mount Whitney a vizitat Batumi deja de cinci ori, inclusiv în 2008, ceea ce confirmă încă o dată inutilitatea puterii navale americane în Caucazul de Sud.Doar programul cultural este real. Luni, 8 noiembrie, în Piața Europei din Batumi a avut loc un concert gratuit al fanfarei militare a Marinei SUA. În timpul unor astfel de deplasări, marinarii americani vizitează de asemenea locuri istorice și „consolidează relațiile de parteneriat cu omologii lor georgieni”.Cu o zi mai devreme, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a declarat că armata rusă urmărește navele de război americane în Marea Neagră şi nu va permite provocări din partea lor. Aceasta este o nouă încercare a americanilor de a verifica “în ce măsură suntem pregătiți, în ce măsură este organizat sistemul nostru pe țărmul Mării Negre și, în general, în toată partea de sud a țării”. De fapt, anume pentru aceasta distrugătorului de rachete USS Porter i s-au adăugat „ochii și urechile” navei de comandă USS Mount Whitney.În continuare, „Muntele” și „Porterul” urmează să aibă exerciții comune cu ambarcațiunile de frontieră ale Ministerului Afacerilor Interne al Georgiei și cu ambarcațiunile Marinei Ucrainene. Pe acest fond operațional, Flota rusă de la Marea Neagră își îndeplinește misiunile prevăzute. Astfel, fregata de rachete „Amiralul Essen” a efectuat exerciții privind protejarea punctul de dislocare a navelor în Crimeea de loviturile adversarului convențional.Garantul păcii în regiune„Partenerii” conștientizează că Rusia domină Marea Neagră, iar posibilitățile de „stăvilire a agresiunii ulterioare” din partea Federației Ruse sunt destul de limitate. Flota rusă de la Marea Neagră este de fapt singurul garant al păcii și stabilității în regiune. Statelor Unite și NATO nu le place acest lucru, de aceea Georgia și Ucraina sunt împinse în mod constant spre un război cu Rusia - sunt antrenate, înarmate și li se iartă totul.Pe de altă parte, după august 2008 și primăvara lui 2014, Georgia și Ucraina nu ar mai fi trebuit să păstreze iluzii cu privire la posibilitățile și capacitatea Statelor Unite de a-și dicta reguli în regiune. Iar Pentagonul, după recentul șut al talibanilor* (fuga din Afganistan), ar fi trebuit să se comporte mai modest în apropierea țărmurile rusești, protejate de un sistem eșalonat de apărare antiaeriană – sistemele cu rachete „Bastions”, „Iskander”, „Calibru”, de formațiunile navale și aeriene de luptă, în spatele cărora „se arată” în depărtare 6255 de focoase nucleare.Rusia nu amenință pe nimeni, dar a vorbi cu ea din „poziție de forță” este o aroganță nejustificată sau o nesăbuință extremă. Dacă cineva vrea să joace de-a „pisica și șoarecele” în Marea Neagră cu Federația Rusă, atunci rolurile sunt atribuite în mod deliberat, este imposibil să schimbi statutul unei puteri nucleare prin demagogie militar-politică.Declarația lui Brian Harrington, comandantul principal al Marinei SUA: „Demonstrarea armelor de înaltă tehnologie și a interoperabilității transformă simpla prezență într-un mijloc sigur de descurajare” – sunt doar fanteziile strategilor NATO.În domeniul tehnologiilor înalte de apărare, Rusia depășește clar Statele Unite, iar compatibilitatea distrugătorului de rachete USS Porter cu ambarcațiunile Georgiei și Ucrainei nu a fost dovedită. Menționăm că Turcia nu caută să intre în conflict cu Rusia în Marea Neagră, iar tot zgomotul este creat de „toboșari” practic neînarmați, inclusiv Bulgaria și România.Când americanii le spun aliaților și partenerilor lor regionali că un grup de țări cu vederi similare pot întruni o putere semnificativă și depăși limitările de timp și tonaj ale Convenției de la Montreux, ei împing regiunea spre război. Doar este vorba despre acțiunile navelor de război ostile Rusiei în Marea Neagră.Se creează impresia că Washingtonul nu calculează evoluția evenimentelor (escaladarea militară) cu cel puțin câțiva pași înainte. Sau sunt dispuși conștient să sacrifice aliații și partenerii mici din Europa de Est de dragul dominației americane pe piața gazelor UE. Iar acesta este scopul probabil al ”descurajării” care se transformă într-un conflict armat.Orice încercare a Statelor Unite și NATO de a desfășura rachete de croazieră și antinavă pe teritoriul statelor din regiunea Mării Negre, capabile, potrivit presei americane, să lupte cu navele rusești, nu va duce decât la o nouă rundă a goanei înarmărilor. Rusia nu poate să tolereze o dominație militară ostilă la granițele sale. De aceia sistemele de rachete rusești cu diversă rază de acțiune (inclusiv cele hipersonice) pot apărea asimetric în Cuba, Venezuela și Republica Belarus. După ce și-au ales „calea democratică”, Georgia, Ucraina care au ales ”cale democrației” și curatorii lor de la Washington vor trebui să țină cont de asta.”Muntele” și ”Porter”Nava de comandă USS Mount Whitney a Flotei a 6-a SUA face parte din sistemul american de recunoaștere, care include de asemenea supraveghere terestră și spațială.Acesta este un „munte” de dispozitive electronice concepute pentru recunoaștere într-un diapazon larg al spectrului electromagnetic și iluminatul situației în aer, sub apă și deasupra apei - în interesul navelor de atac.Mount Whitney a intrat în componența marinei militare a SUA în 1971 și s-a făcut remarcat în operațiuni din Oceanul Atlantic și Indian, din Marea Mediterană și Caraibe. Din 2005 este nava amiral a Flotei a 6-a.Deplasamentul complet este de 18.400 tone, lungimea carenei - 189 metri, lățimea - 33 metri. Are o viteză de până la 23 de noduri. Are în dotare două tunuri de 25 mm, patru mitraliere de 12,7 mm, două instalații de artilerie antiaeriană de 20 mm și un elicopter. În situație de luptă, această „arca” arhaică, în lipsa unei acoperiri sigure, va ajunge pe fundul Mării Negre în 20 de minute.Sosirea în Georgia a USS Mount Whitney împreună cu nava de atac USS Porter (la bord sunt 90 de lansatoare, care pot transporta rachete antiaeriene, antisubmarin, precum și ”Tomahawk-uri” de croazieră cu rază lungă de acțiune) este o demonstrație a politicii externe agresive a Washingtonului. Și totuși doar o demonstrație.„Muntele” și „Porter” în Marea Neagră pot doar să încurajeze rusofobia și să încerce să zdruncine stabilitatea regională. Chiar prima lansare a ”Tomahawk-ului” va fi și ultima pentru USS Porter.Cred că în Marea Neagră nava este însoțit peste tot de o pereche de „Varșovience” acustice invizibile și foarte liniștite cu „Calibre” la bord - pentru a reduce timpul unei lovituri de răspuns. Conform Doctrinei Militare a Federației Ruse, orice focos de atac este considerat nuclear, cu toate consecințele tragice pentru echipajul american și țara gazdă.Sprijinul partenerilor la Tbilisi și Kiev prin metoda manevrării fără sens cu două nave și patru avioane ale Marinei și Forțelor Aeriene ale SUA în condițiile dominației evidente a Flotei ruse de la Marea Neagră arată neconvingător din punct de vedere tehnologic. Doar liderii miopi și extrem de meschini se pot lăsa seduși de acest „înveliș” ieftin.Potrivit strategilor de la Pentagon, Statele Unite de după Războiul Rece „au fundamentat un planul de menținere a hegemonia globală pe capacitatea lor de a distruge micile state proscrise și grupurile rebele”.În același timp, capacitatea țării de a duce un război obișnuit împotriva unei puteri importante a scăzut semnificativ. Afganistanul pur și simplu a dat ”ultima lovitură” spiritului de luptă și reputației internaționale a Pentagonului și a NATO. Evident, pentru țările din regiunea Mării Negre este mai puțin periculos să „lupte” împotriva amenințărilor cibernetice (aceasta este una dintre prioritățile Ministerului Apărării din Georgia) decât să pregătească tot felul de „scorpioni” pentru lupta împotriva Rusiei.Reacția Federației Ruse la „circul” militar-maritim al Pentagonului cu partenerii a fost, este și va fi adecvată, suficientă și impecabilă - ca vârful unui pumnal marinăresc.* Taliban - organizația se află sub sancțiuni ONU pentru activitate teroristă.
https://md.sputniknews.com/20211107/militarii-rusi-navele-sua-marea-neagra-46231419.html
https://md.sputniknews.com/20211108/serghei-lavrov-exercitiile-nato-in-marea-neagra-urmaresc-sa-izoleze-rusia-46256350.html
https://md.sputniknews.com/20211011/in-ucraina-au-fost-aduse-arme-produse-in-sua---ce-urmeaza--45436239.html
sua
Sputnik Moldova
media@sputniknews.com
+74956456601
MIA „Rossiya Segodnya“
2021
Aleksandr Hrolenko
https://cdnn1.img.md.sputniknews.com/img/1475/67/14756795_35:0:1511:1476_100x100_80_0_0_fdbca88737c1d0943116913d485fa653.jpg
Aleksandr Hrolenko
https://cdnn1.img.md.sputniknews.com/img/1475/67/14756795_35:0:1511:1476_100x100_80_0_0_fdbca88737c1d0943116913d485fa653.jpg
Știri
ro_MD
Sputnik Moldova
media@sputniknews.com
+74956456601
MIA „Rossiya Segodnya“
https://cdnn1.img.md.sputniknews.com/img/07e5/07/0c/35483785_267:0:1440:880_1920x0_80_0_0_859a9b0323440f4d267401a63190d6b2.jpgSputnik Moldova
media@sputniknews.com
+74956456601
MIA „Rossiya Segodnya“
Aleksandr Hrolenko
https://cdnn1.img.md.sputniknews.com/img/1475/67/14756795_35:0:1511:1476_100x100_80_0_0_fdbca88737c1d0943116913d485fa653.jpg
nato navă sua georgia batumi marea neagră
nato navă sua georgia batumi marea neagră
Pământul european fuge de sub picioarele Pentagonului – principalele țări ale Lumii Vechi sunt dispuse să creeze un nou sistem de apărare, fără participarea SUA.
Americanilor nu le rămâne decât doar să se agațe de sateliții ascultători din Marea Baltică și regiunea Mării Negre. Cele mai ușor de dirijat sunt candidații eterni în NATO Georgia și Ucraina.
Nava de comandă Mount Whitney și distrugătorul american Porter al Flotei a 6-a a Forțelor Militare Maritime ale SUA au intrat în portul georgian Batumi pe 8 noiembrie. Aici, prin metoda manevrelor comune cu marina militară inexistentă a Georgiei, americanii intenționează să „stăvilească agresiunea rusă” și să demonstreze putere – sub supravegherea neîntreruptă a Flotei ruse de la Marea Neagră.
Anterior, navele s-au aflat în Turcia. Distrugătorul USS Porter cu rachete de croazieră Tomahawk la bord a ajuns în Georgia pentru a treia oară. Nava de comandă USS Mount Whitney a vizitat Batumi deja de cinci ori, inclusiv în 2008, ceea ce confirmă încă o dată inutilitatea puterii navale americane în Caucazul de Sud.
Doar programul cultural este real. Luni, 8 noiembrie, în Piața Europei din Batumi a avut loc un concert gratuit al fanfarei militare a Marinei SUA. În timpul unor astfel de deplasări, marinarii americani vizitează de asemenea locuri istorice și „consolidează relațiile de parteneriat cu omologii lor georgieni”.
Cu o zi mai devreme, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a declarat că armata rusă urmărește navele de război americane în Marea Neagră şi nu va permite provocări din partea lor. Aceasta este o nouă încercare a americanilor de a verifica “în ce măsură suntem pregătiți, în ce măsură este organizat sistemul nostru pe țărmul Mării Negre și, în general, în toată partea de sud a țării”. De fapt, anume pentru aceasta distrugătorului de rachete USS Porter i s-au adăugat „ochii și urechile” navei de comandă USS Mount Whitney.
În continuare, „Muntele” și „Porterul” urmează să aibă exerciții comune cu ambarcațiunile de frontieră ale Ministerului Afacerilor Interne al Georgiei și cu ambarcațiunile Marinei Ucrainene. Pe acest fond operațional, Flota rusă de la Marea Neagră își îndeplinește misiunile prevăzute. Astfel, fregata de rachete „Amiralul Essen” a efectuat exerciții privind protejarea punctul de dislocare a navelor în Crimeea de loviturile adversarului convențional.
Garantul păcii în regiune
„Partenerii” conștientizează că Rusia domină Marea Neagră, iar posibilitățile de „stăvilire a agresiunii ulterioare” din partea Federației Ruse sunt destul de limitate. Flota rusă de la Marea Neagră este de fapt singurul garant al păcii și stabilității în regiune. Statelor Unite și NATO nu le place acest lucru, de aceea Georgia și Ucraina sunt împinse în mod constant spre un război cu Rusia - sunt antrenate, înarmate și li se iartă totul.
Pe de altă parte, după august 2008 și primăvara lui 2014, Georgia și Ucraina nu ar mai fi trebuit să păstreze iluzii cu privire la posibilitățile și capacitatea Statelor Unite de a-și dicta reguli în regiune. Iar Pentagonul, după recentul șut al talibanilor* (fuga din Afganistan), ar fi trebuit să se comporte mai modest în apropierea țărmurile rusești, protejate de un sistem eșalonat de apărare antiaeriană – sistemele cu rachete „Bastions”, „Iskander”, „Calibru”, de formațiunile navale și aeriene de luptă, în spatele cărora „se arată” în depărtare 6255 de focoase nucleare.
Rusia nu amenință pe nimeni, dar a vorbi cu ea din „poziție de forță” este o aroganță nejustificată sau o nesăbuință extremă. Dacă cineva vrea să joace de-a „pisica și șoarecele” în Marea Neagră cu Federația Rusă, atunci rolurile sunt atribuite în mod deliberat, este imposibil să schimbi statutul unei puteri nucleare prin demagogie militar-politică.
Declarația lui Brian Harrington, comandantul principal al Marinei SUA: „Demonstrarea armelor de înaltă tehnologie și a interoperabilității transformă simpla prezență într-un mijloc sigur de descurajare” – sunt doar fanteziile strategilor NATO.
În domeniul tehnologiilor înalte de apărare, Rusia depășește clar Statele Unite, iar compatibilitatea distrugătorului de rachete USS Porter cu ambarcațiunile Georgiei și Ucrainei nu a fost dovedită. Menționăm că Turcia nu caută să intre în conflict cu Rusia în Marea Neagră, iar tot zgomotul este creat de „toboșari” practic neînarmați, inclusiv Bulgaria și România.
Când americanii le spun aliaților și partenerilor lor regionali că un grup de țări cu vederi similare pot întruni o putere semnificativă și depăși limitările de timp și tonaj ale Convenției de la Montreux, ei împing regiunea spre război. Doar este vorba despre acțiunile navelor de război ostile Rusiei în Marea Neagră.
Se creează impresia că Washingtonul nu calculează evoluția evenimentelor (escaladarea militară) cu cel puțin câțiva pași înainte. Sau sunt dispuși conștient să sacrifice aliații și partenerii mici din Europa de Est de dragul dominației americane pe piața gazelor UE. Iar acesta este scopul probabil al ”descurajării” care se transformă într-un conflict armat.
Orice încercare a Statelor Unite și NATO de a desfășura rachete de croazieră și antinavă pe teritoriul statelor din regiunea Mării Negre, capabile, potrivit presei americane, să lupte cu navele rusești, nu va duce decât la o nouă rundă a goanei înarmărilor. Rusia nu poate să tolereze o dominație militară ostilă la granițele sale. De aceia sistemele de rachete rusești cu diversă rază de acțiune (inclusiv cele hipersonice) pot apărea asimetric în Cuba, Venezuela și Republica Belarus. După ce și-au ales „calea democratică”, Georgia, Ucraina care au ales ”cale democrației” și curatorii lor de la Washington vor trebui să țină cont de asta.
Nava de comandă USS Mount Whitney a Flotei a 6-a SUA face parte din sistemul american de recunoaștere, care include de asemenea supraveghere terestră și spațială.
Acesta este un „munte” de dispozitive electronice concepute pentru recunoaștere într-un diapazon larg al spectrului electromagnetic și iluminatul situației în aer, sub apă și deasupra apei - în interesul navelor de atac.
Mount Whitney a intrat în componența marinei militare a SUA în 1971 și s-a făcut remarcat în operațiuni din Oceanul Atlantic și Indian, din Marea Mediterană și Caraibe. Din 2005 este nava amiral a Flotei a 6-a.
Deplasamentul complet este de 18.400 tone, lungimea carenei - 189 metri, lățimea - 33 metri. Are o viteză de până la 23 de noduri. Are în dotare două tunuri de 25 mm, patru mitraliere de 12,7 mm, două instalații de artilerie antiaeriană de 20 mm și un elicopter. În situație de luptă, această „arca” arhaică, în lipsa unei acoperiri sigure, va ajunge pe fundul Mării Negre în 20 de minute.
Sosirea în Georgia a USS Mount Whitney împreună cu nava de atac USS Porter (la bord sunt 90 de lansatoare, care pot transporta rachete antiaeriene, antisubmarin, precum și ”Tomahawk-uri” de croazieră cu rază lungă de acțiune) este o demonstrație a politicii externe agresive a Washingtonului. Și totuși doar o demonstrație.
„Muntele” și „Porter” în Marea Neagră pot doar să încurajeze rusofobia și să încerce să zdruncine stabilitatea regională. Chiar prima lansare a ”Tomahawk-ului” va fi și ultima pentru USS Porter.
Cred că în Marea Neagră nava este însoțit peste tot de o pereche de „Varșovience” acustice invizibile și foarte liniștite cu „Calibre” la bord - pentru a reduce timpul unei lovituri de răspuns. Conform Doctrinei Militare a Federației Ruse, orice focos de atac este considerat nuclear, cu toate consecințele tragice pentru echipajul american și țara gazdă.
Sprijinul partenerilor la Tbilisi și Kiev prin metoda manevrării fără sens cu două nave și patru avioane ale Marinei și Forțelor Aeriene ale SUA în condițiile dominației evidente a Flotei ruse de la Marea Neagră arată neconvingător din punct de vedere tehnologic. Doar liderii miopi și extrem de meschini se pot lăsa seduși de acest „înveliș” ieftin.
Potrivit strategilor de la Pentagon, Statele Unite de după Războiul Rece „au fundamentat un planul de menținere a hegemonia globală pe capacitatea lor de a distruge micile state proscrise și grupurile rebele”.
În același timp, capacitatea țării de a duce un război obișnuit împotriva unei puteri importante a scăzut semnificativ. Afganistanul pur și simplu a dat ”ultima lovitură” spiritului de luptă și reputației internaționale a Pentagonului și a NATO. Evident, pentru țările din regiunea Mării Negre este mai puțin periculos să „lupte” împotriva amenințărilor cibernetice (aceasta este una dintre prioritățile Ministerului Apărării din Georgia) decât să pregătească tot felul de „scorpioni” pentru lupta împotriva Rusiei.
Reacția Federației Ruse la „circul” militar-maritim al Pentagonului cu partenerii a fost, este și va fi adecvată, suficientă și impecabilă - ca vârful unui pumnal marinăresc.
* Taliban - organizația se află sub sancțiuni ONU pentru activitate teroristă.