România își proclamă independența justiției - Comisia Europeană contraatacă

CCR a decis în iunie 2021 că Secția Specială de anchetare a magistraților este constituțională, iar desființarea ei nu poate fi decisă decât de Parlament, dar Comisia Europeană atacă acum CCR pentru această decizie

BRUXELLES, 20 oct – Sputnik, Daniela Porovăț. Comisia Europeană a cerut clarificări României privind decizia CCR referitoare la faptul că Secția Specială de anchetare a magistraților este constituțională, iar desființarea ei nu poate fi decisă decât de Parlament.

Această decizie a CCR, potrivit Comisiei, ar nega primatul dreptului UE, așa că a cerut clarificări Guvernului ca un prim pas spre declanșarea procedurii de infringement.

Într-o situație asemănătoare, dar la un alt nivel, a ajuns și Polonia care a stipulat că dreptul național primează în fața dreptului UE. Or Bruxelles-ul e speriat că în felul acesta statele membre și-ar putea recâștiga suveranitatea.

Astfel, G4media arată că CE a trimis Guvernului României o scrisoare în care cere clarificări privind decizia CCR 390 din 2021, cu referire la faptul că CCR a decis în iunie 2021, cu majoritate de 7 la 2, că Secția Specială de anchetare a magistraților este constituțională, iar desființarea ei nu poate fi decisă decât de Parlament.

Dincolo de situația Secției Speciale, ceea ce a deranjat cel mai mult Comisia a fost faptul că CCR a atras atenția judecătorilor de la instanțele ordinare de judecată că nu pot aplica decizia Curții de Justiție a UE (CJUE) în detrimentul deciziilor CCR. Practic, Curtea Constituțională a decis că dreptul intern este mai puternic decât dreptul UE, exact ca și Polonia.

Pe 7 iunie 2021, judecătorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitești stabilise, în baza deciziei CJUE din 18 mai 2021, că Secția Specială funcționează contrar legislației europene.

Scrisoarea trimisă de Comisia Europeană Guvernului României

În scrisoarea trimisă de Comisie Guvernului României și publicată de G4media se arată că decizia Curții Constituționale ”generează preocupări serioase, întrucât afectează nucleul ordinii juridice a Uniunii Europene”. Astfel, prin decizia respectivă, Curtea Constituțională pune sub semnul întrebării constatările Curții de Justiție a Uniunii Europene în hotărârea sa din 18 mai 2021 în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-379/191, Asociația ‘Forumul Judecătorilor Din România’ și alții.

”De altfel, decizia a împiedicat instanțele române să pună în aplicare pe deplin legislația UE, astfel cum a fost interpretată de Curtea de Justiție, să evalueze compatibilitatea cu legislația UE a dispozițiilor naționale declarate de Curtea Constituțională în conformitate cu Constituția României și să lase neaplicate astfel de dispoziții în cazul în care se constată că acestea sunt contrare dreptului UE”, se arată îngrijorată Comisia Europeană, văzând că îi scapă controlul asupra justiției și ordinii de drept din România.

Comisia acuză în aceeași scrisoare că ”decizia Curții Constituționale contravine principiilor fundamentale ale dreptului UE, în special principiului conform căruia dreptul Uniunii prevalează asupra dreptului național și că hotărârile Curții de Justiție sunt obligatorii pentru toate instanțele naționale și pentru toate celelalte autorități ale statelor membre”. Exact același lucru pe care îl reproșează și Poloniei, pentru că Bruxelles-ul vrea control total asupra statelor membre!

Scrisoare face trimitere desigur și la MCV, acest instrument de presiune asupra României, invocând hotărârea Curții de Justiție din 18 mai 2021 că decizia MCV este obligatorie în toate elementele sale pentru România și că România este obligată să ia măsurile corespunzătoare în vederea îndeplinirii obiectivelor de referință ale MCV.

”Comisia solicită autorităților române să își clarifice poziția cu privire la evoluțiile prezentate mai sus. V-aș fi recunoscător dacă ne-ați transmite răspunsul dumneavoastră în termen de patru săptămâni de la primirea prezentei scrisori”, dă instituția un ultimatum României, dându-și încă o dată arama pe față.

E clar că ceea ce Bruxelles-ul urmărește este controlul total asupra justiției române, un motiv de dispută de altfel și cu Polonia sau Ungaria, și nu se dă în lături de la nimic pentru a obține acest control.