Ultima oră: Stoianoglo ar putea fi demis - ce a decis Curtea Constituțională

Curtea Constituțională a respins ca inadmisibile trei sesizări referitoare la pretinsa neconstituționalitate a unor modificări la Legea cu privire la Procuratură.

CHIȘINĂU, 30 sept - Sputnik. Undă verde pentru demisia procurorului general. Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea depusă de procurorul general, Alexandr Stoianoglo, cu privire la verificarea constituționalității modificărilor operate la Legea cu privire la Procuratură.

Totodată, astăzi, 30 septembrie, Curtea a declarat inadmisibile sesizările depuse de deputați Vasile Bolea și Vladimir Voronin, privind controlul constituționalității unor prevederi din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, a Legii nr. 102 din 24 august 2021 pentru modificarea Legii nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură și a Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 147-IX din 6 septembrie 2021 privind încetarea de drept a mandatului de membru al Consiliului Superior al Procurorilor al domnului Dumitru Pulbere. Judecătorii Serghei Țurcan și Vladimir Țurcan au formulat opinii separate.

În cadrul unui briefing de presă, președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, a declarat că Înalta Curte nu a putut identifica vreo normă constituțională din care să rezulte obligația avizării inițiativelor legislative care au ca obiect modificări sau reforme în sistemul organelor procuraturii. Avizarea unor asemenea inițiative legislative este reglementată de legislația infra-constituțională, iar Curtea nu deține competența de a verifica dacă au fost respectate normele cu forță juridică inferioară Constituției.

„În jurisprudența sa, Curtea a menționat că Procuratura nu face parte din puterea judecătorească și, așadar, nu este o putere în stat, ci contribuie, ca instituție publică autonomă, la înfăptuirea justiției. Curtea a observat că situarea instituției Procuraturii în Capitolul „Autoritatea judecătorească” din Constituție nu conduce la dobândirea automată a garanțiilor mandatului de judecător de către procurori. Acest fapt nu permite tratarea statutului procurorilor prin prisma principiilor separației puterilor în stat și independenței judecătorilor”, a precizat Domnica Manole.

Cu privire la suspendarea din funcție a Procurorului General pe perioada urmăririi penale împotriva sa, Curtea a reținut că suspendarea din funcție a funcționarilor publici sau a altor salariați în cazul inițierii unei cauze penale este diferită de suspendarea din funcție a Procurorului General, dat fiind statutul său în ierarhia organelor de urmărire penală. Potrivit articolului 12 din Legea cu privire la Procuratură, Procurorul General şi adjuncții acestuia sunt, conform competențelor stabilite, conducători ai Procuraturii.

Ordinele, dispozițiile şi indicațiile privind organizarea şi coordonarea activității Procuraturii, precum şi instrucțiunile metodologice şi de reglementare sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.

„Procurorul General este procurorul superior ierarhic pentru toți procurorii din cadrul sistemului Procuraturii. De asemenea, Inspecția procurorilor este subordonată direct Procurorului General. Această subdiviziune a Procuraturii Generale este responsabilă, între altele, de verificarea activității organizatorice a procurorilor, de examinarea sesizărilor cu privire la faptele ce pot constitui abateri disciplinare și de pregătirea informațiilor pentru evaluarea performanțelor procurorului şi promovarea acestuia în alte funcții”, a mai precizat Manole.

Așadar, Curtea a admis că, în lipsa suspendării din funcție a Procurorului General, procurorul desemnat pentru a desfășura urmărirea penală în privința acestuia ar putea să nu dispună de o autonomie suficientă la luarea deciziilor, pe parcursul anchetei. Prin urmare, în asemenea cazuri, lipsa suspendării ar putea lipsi ancheta de efectivitate. Articolul 17 alineatul 14 din Legea cu privire la Procuratură stabilește că după încetarea exercitării mandatului, Procurorul General își poate continua activitatea în orice funcție de procuror vacantă, aleasă de el, fiind numit fără concurs, cu excepția cazului în care mandatul încetează prin eliberare din funcție ca urmare a evaluării performanțelor sau a aplicării sancțiunii disciplinare.

Din textul acestei norme nu rezultă imposibilitatea Procurorului General de a-și continua activitatea în organele procuraturii în cazul în care mandatul său încetează prin eliberare din funcție ca urmare a evaluării performanțelor sau în cazul aplicării sancțiunii disciplinare, astfel cum afirmă autorii sesizărilor.