"Rusia trebuie să contracareze dur asta": Presiunea supra presei în Letonia

Primul canal baltic în limba letonă, posturile de televiziune rusești din Letonia sunt închise. Cunoscuți jurnaliști ruși au spus corespondentului Sputnik dacă este posibil să lupți împotriva acestui lucru și ce trebuie de făcut.

Alexei Stefanov

În Letonia, Primul Canal Baltic (PBK), care a retransmis Primul Canal Rus, a cedat și acum emite doar în limba letonă. Postul de televiziune va difuza seriale și talk-show-uri în limba de stat, precum și programe realizate în Letonia. Ceea ce a fost considerat anterior primul canal se va muta la „alt buton” și va fi numit „PBK +”.

Se pare că acesta este sfârșitul poveștii în care au fost puși sub acuzare coproprietarii Baltijas mediju alianse, Oleg Solodov și Margus Merima, care s-ar face vinovați de încălcarea regimului de sancțiuni internaționale. Cel mai probabil, oamenii de afaceri au ajuns la o înțelegere cu serviciile speciale și organele de drept pentru a fi lăsați în pace.

Având în vedere că până acum avem aproape două duzini de canale de televiziune ruse interzise de Letonia de a fi difuzate, tranziția PBK la limba de stat va fi un nou cui bătut în sicriul emisiei în limba rusă din țară.

Programele în limba rusă de la televiziunea de stat s-au „mutat” și pe internet. Și dacă te uiți la lupta împotriva televiziunii rusești în țările baltice în ansamblu, atunci autoritățile celor trei republici preiau clar întâietatea.

Nu putem să ne facem că nu vedem ceea ce se întâmplă în țările baltice

Redactor-șef al postului de radio „Vorbește Moscova” (Говорит Москва), gazda programului „Svoya Pravda” de pe NTV, Roman Babaian, cunoaște bine care este situația cu drepturile cetățenilor vorbitori de limbă rusă. În anii '90 realiza des reportaje din Letonia despre felul în care oamenii au fost împărțiți în cetățeni și ne-cetățeni și știe personal ce tragedii familiale s-au întâmplat din această cauză.

"La toate nivelurile, întotdeauna și peste tot, orice conferință de presă a oricărei persoane străine venite din orice țară, chiar și la prezentarea rezultatelor unei expoziții agricole, ar trebui să înceapă cu întrebarea de ce nu observați ceea ce se întâmplă în țările baltice, de ce nu observați încălcarea drepturilor populației de limbă rusă, de ce nu observați persecuția jurnaliștilor, nu știți că jurnaliștii vor fi chiar închiși pentru că cooperează cu RT sau Sputnik", a spus Roman Babaian.

El observă că nici măcar nu trebuie să se inventezi ceva - la timpul lor Statele Unite au acționat astfel în raport cu URSS. Și întotdeauna, indiferent de ce fel de interviuri erau luate liderilor sovietici sau la ce evenimente erau aceștia prezenți, americanii au începeau discuția cu întrebările: ce se întâmplă cu drepturile omului, ce se întâmplă cu apărătorii drepturilor omului, dar ce e la voi cu una, cu alta...

„Aceasta se numește muncă sistematică. Trebuie să adoptăm aceste practici ”, subliniază jurnalistul.

„În ceea ce ține de nivelul statului rus, autorităților ruse, ne limităm întotdeauna la cuvinte de condamnare, dar aceste lucruri trebuie dur contracarate. Dar, în același timp, înainte de a lua o decizie, trebuie să te gândești bine la toate.

Când președintele Elțin, ca răspuns la încălcarea drepturilor populației de limbă rusă, a luat de mai multe ori decizii privind introducerea sancțiunilor economice față de aceeași Letonie, îmi amintesc că am venit în portul Ventspils, prin care, în primul rând, erau inportate produsele rusești și am fost abordat de muncitori ruși care m-au spus că sancțiunile i-au lovit anume pe ie”, își amintește Babaian.

Jurnalistul cunoaște perfect și situația de la studioul Primului Canal Baltic din Riga, unde a fost și nu îi învinovățește pe proprietari pentru că au trecut emisa la limba letonă.

„Pur și simplu, nu pot rezista muncii sistemice care se face din cealaltă parte împotriva lor. Pentru a-i putea rezista, statul rus ar trebui, în primul rând, să înceapă să facă acest lucru”, crede Roman Babaian.

Este și vina noastră

Andrei Norkin, care este moderatorul programului „Locul întâlnirii la NTV”, este și el revoltat de ceea ce se întâmplă în Țările Baltice, dar nu are o rețetă gata pregătită pentru a acționa în această situație.

„Din păcate, nimic nu se îmbunătățește, ci doar se înrăutățește. Asta este foarte trist. În afară de regret, nu se poate exprima nimic. Aceasta înseamnă că acțiunile noastre sunt insuficiente. Nu știu ce ar trebui să facem, dar din moment ce situația se înrăutățește, înseamnă că avem și noi vina noastră. Vom proteja în măsura posibilităților jurnaliștii noștri și, ca urmare, cetățenii noștri și limba rusă”, a spus el.

Jurnalistul a spus că el însuși s-a pronunțat în emise directă pentru pași decisivi mai duri fță de țările baltice pentru încălcarea drepturilor colegilor jurnaliști și pentru închiderea posturilor de televiziune rusești.

Europa preferă să nu observe

„Chiar și fără a intra profund în situație, este evident că în multe foste republici sovietice și în cele care au intrat deja în Europa și în cele care, precum Ucraina, încearcă să ajungă acolo prin ușa din spate, această politică de naționalism scandalos, ceea ce surprinde este absența oricăror reacții în interiorul Uniunea Europeană. Căci în aceste țări oamenii sunt împărțiți în mod deschis în două categorii, aceasta nu este o politică nu doar naționalistă, ci una care miroase a nazism de-a dreptul, dar în Europa preferă să nu o observe”, spune moderatorul programului „Evenimente. Ora 25” de la TV-Centru, Aleksei Frolov.

El a menționat că intră în obișnuință insistența cu care se fac toate acestea atunci când persoanelor vorbitoare de limbă rusă li se refuză accesul la informații în limba lor maternă. Și cu cât autoritățile din țările baltice acționează mai hotărât în această direcție, cu atât această situație pare una normală oamenilor atât în ​​interiorul țării, cât și în exterior, crede jurnalistul.

„Cum putem să ne opunem acestui lucru? Probabil, este la fel de insistent să transmitem comunității mondiale poziția noastră și să anunțăm că, de fapt, o mare crimă este comisă în fața ochilor noștri. Este imposibil în lumea modernă să ne imaginăm că oamenii sunt împărțiți în două categorii. Unii sunt lipsiți de drepturi, în timp ce alții sunt cetățeni cu drepturi depline. Asta nu amintește nimănui de nazism? În opinia mea, Europei nu-i amintește”, conchide Alexei Frolov.

Ne vom apăra colegii

„Desigur, monitorizăm situația și tot ce se întâmplă în Țările Baltice. De exemplu, pe 8 septembrie, de Ziua Internațională a Solidarității Jurnaliștilor, la Conservator, noi i-am acordat Premiul pentru Solidaritate colegului nostru Starikov de la Baltnews, care a fost și el reprimat și chiar amenințat cu închisoarea. Noi înregistrăm încălcări din ce în ce mai grave ale drepturilor jurnaliștilor, jurnaliștilor ruși din Statele Baltice, mass-media rusești din Statele Baltice”, a declarat Vladimir Soloviov, șeful Uniunii Jurnaliștilor din Rusia.

El și-a exprimat regretul că Țările Baltice „au uitat de mult de principiile fundamentale ale libertății presei și libertății de difuzare a informațiilor”, iar toate apelurile Uniunii Jurnaliștilor din Rusia către organizațiile internaționale jurnalistice și pentru drepturile omului nu duc la nici un rezultat.

„Continuă presiunile concentrate asupra mass-mediei ruse din Statele Baltice, se proliferează amenințări și sunt strâmtorate mass-media rusești de limba rusă. Din păcate, acest lucru este foarte trist, dar cu toate acestea, Rusia va reacționa cu siguranță la fiecare astfel de episod. Ne vom strădui să respectăm drepturile fundamentale ale colegilor noștri”, a asigurat Vladimir Soloviov.

Reprezentantul oficial al Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a numit interzicerea activității posturilor de televiziune rusești din Letonia drept ilegalitate politică și o încercare de distruge presa în limba rusă și oricare disidență din țară.

Autoritățile Țărilor Baltice au obstrucționat în repetate rânduri munca presei rusești. Ministerul rus de Externe a anunțat că există semne clare ale unei linii coordonate a acestor state în acest sens. Presiunea asupra mass-mediei din statele baltice, notează Ministerul rus de Externe, „trădează în mod clar demagogia în afirmații Vilniusului, Rigăi și Tallinnului privind aderarea în practică la principiile democrației și libertății de exprimare”.