O grupare de copii terorizează locuitorii orașului Ialoveni: Nimeni nu poate fi pedepsit

42 de infracţiuni în trei ani – este recordul înregistrat de o grupare care a pus pe jar locuitorii și poliţiştii din Ialoveni. Pare greu de crezut dar toate aceste ilegalități sunt comise de copii, iar potrivit legislaţiei aceştia nu pot fi traşi la răspundere penală.

CHIȘINĂU, 1 aug - Sputnik. Localnicii din Ialoveni stau cu frica-n sân deja de câțiva ani, fiind terorizați de mai mulți minori care comit furturi - sparg automobile și jefuiesc locuințe. Ultima infracţiune ar fi fost săvârșită de către doi dintre cei cinci minori acum o săptămână. Oamenii legii spun că aceștia au pătruns în sediul unei companiei din Ialoveni şi au furat peste 100 de mii de lei. Cei doi au fost prinşi în scurt timp, iar banii au fost returnați.

Istoricul infracţional al suspecţilor minori din Ialoveni

Potrivit şefului Serviciului Urmările Penală din cadrul Inspectoratului de Poliţie Ialoveni Vadim Anghel, activitatea ilegală a grupului de adolescenţi a ajuns în vizorul organelor de drept încă în anul 2018.

“În total, din el fac parte cinci minori delicvenți cu vârsta cuprinsă între 14 și 17 ani, la moment. Pe atunci aveau între 11 și 14 ani. Pe toată perioada de investigaţii, aceștia au săvârșit furturi și răpiri de mijloace de transport. Sunt vizaţi în 42 de cauze penale. Nici pentru una din infracțiunile săvârșite, majoritatea cărora se află pe rolul instanțelor de judecată, ei nu au fost pedepsiți prin emiterea unei sentințe de judecată. Majoritatea infracțiunilor sunt comise în oraşul Ialoveni, iar trei au fost săvârşite în municipiul Chișinău”, susţine Vadim Anghel.

Conform informaţiilor obţinute de către oamenii legii în timpul investigaţiilor, suspecţii acţionază haotic, fără a avea un plan bine pus la punct. Pătrund în automobile, locuințe sau edificii de menire socială atunci când acestea sunt lăsate fără supraveghere, în cele mai multe cazuri pe timp de noapte.

Spre exemplu, automobile jefuite nu erau încuiate, iar în cazul răpirii maşinilor cheia se afla în mecanismul de pornire.

“De cele mai multe ori ei recurg la comiterea infracțiunilor din dorinţa de a avea bani și de a se remarca în faţa semenilor lor cu bunurile sustrase sau cu profitul obținut de pe urma comercializării acestora.

Minorii au invocat că ideea de a sustrage ceva îi vine unuia din ei, după care este preluată și susținută de ceilalţi, iar într-un final toți săvârșesc infracțiunea.

Unul din minori, la o discuție anterioară, a invocat că, săvârșind infracțiuni a vrut astfel să ajungă ”autoritate criminală” inspirându-se din filmele vizionate la TV”, declară şeful serviciului Urmărire Penală, Ialoveni.

Trei dintre membrii grupului locuiesc doar cu mama, iar potrivit poliţiştilor, copiii ar declara că nu au niciun fel de respect pentru părinte, iar aceasta nu le insuflă autoritate.

“În cazul fiecărei infracțiuni cu implicarea minorilor, poliția sesizează despre aceasta administrația publică locală care, la rândul ei, convoacă comisia specializată cu problemele minorilor, unde se discută despre comportamentul acestora. La ședințe sunt prezenți atât minorii, cât și părinții acestora, care, de fiecare spun că le pare rău de ce s-a întâmplat și promit că pe viitor nu vor mai săvârși infracțiuni.

Părinții minorilor de mai multe ori au fost sancționați contravențional pentru neluarea de atitudine și comportamentul delincvent al minorilor. La fel, în fiecare caz de infracțiune cu minorii se duc discuții de către angajații poliției unde li se explică consecințele care pot surveni în urma săvârșirii infracțiunilor și se stabilesc cauzele și condițiile care i-au determinat pe aceștia să săvârșească infracțiunea. Cu toate acestea, în cele 42 de cauze penale nu există, deocamdată, vreo decizie judecătorească”, afirmă Vadim Anghel.

Ce spune legislaţia şi de ce minorii nu sunt pedepsiţi

Săvârşirea ilegalităţilor cu implicarea minorilor, din păcate, este un fenomen des întâlnit în societatea noastră, iar dovadă în acest sens sunt statisticile poliţiei.

Pentru a înţelege cum stau lucrurile şi de ce majoritatea dintre ei nu ajung pe banca acuzaţilor, am apelat la Direcţia Generală Urmărire Penală a Inspectoratului General al Poliției. Oamenii legii au citat articole din Codul Penal şi au explicat ce se întâmplă de fapt în aceste cazuri.

“Persoanele fizice responsabile care au implinit vârsta de 16 ani sunt pasibile de răspundere penală, iar cele care au împlinit vârsta de 14 ani pot fi trase la răspundere doar în cazul în care au comis infracţiuni prevăzute de art.21 (2) al Codului Penal (n.r. infracţiuni grave şi deosebit de grave).

În cazul în care un minor cu vârsta pasibilă de răspundere penală a comis mai multe infracţiuni, acesta este tras la răspundere penală în conformitate cu legislaţia în vigoare, iar la stabilirea pedepsei definitive se va ţine cont de faptul că, în privinţa persoanelor care nu au atins vârsta de 18 ani, pedeapsa închisorii nu poate depăşi 12 ani şi şase luni, iar în caz de cumul de sentinţe – 15 ani.

De asemenea, în cazul în care minorul comite mai multe infracţiuni, fiind sub vârsta răspunderii penale, menţionăm că acesta nu este atras la răspunderea penală, deoarece nu este subiect al infracţiunii, respectiv, nici după împlinirea acestei vârste, pentru infracţiunea comisă anterior”, se arată în răspunsul oferit pentru Sputnik Moldova.

Potrivit Direcţiei Generale Urmărire Penală, sunt cazuri când minorii, începând cu vârsta de 16 ani, ajung să fie pedepsiţi prin muncă neremunerată în folosul comunităţii sau amendă.

Dacă ei comit infracţiuni uşoare sau mai puţin grave pentru prima data, pot fi scutiți de pedeapsă. În acstfel de cazuri se aplică măsurile de constrângere cu caracter educativ, cum ar fi avertismentul, obligarea minorului de a urma un curs de reabilitare psihologică, participarea la un program probaţional, cursul de învăţământ obligatoriu, încredinţarea minorului sub supravegherea părinţilor, a persoanelor care îi înlocuiesc sau a organelor specializate de stat.

Ce face poliţia pentru a diminua delicvenţa juvenilă

Reprezentanţii poliţiei afirmă că întreprind un şir de măsuri pentru a diminua statistica infracţiunilor comise de minori.

Potrivit şefului secţiei Activitate Polițieneasca Comunitară a IGP, Daniel Mazepa, eforturile ar trebui să fie comune, iar pentru a curma delicvenţa juvenilă nu este destul doar implicarea poliţiei.

“În maniera clasică lumea are aşa o preconcepţie: poliţia este principalul educator al tinerei generaţii. Este o concepţie veche – poliţia dă din deget şi din asta reiese că, dacă este poliţie, este educaţie. Nu-i poliţia alături, înseamnă că tinerii îşi fac de cap.

Astăzi noi ne întâlnim, de fapt, cu o generaţie mai nouă, mult mai provocatoare şi cu acces la mai multe posibilităţi, care nu porneşte cu o educaţie bine stabilită din familie şi în concepţia în care lumea aşteaptă ca poliţia să educe ceea ce nu s-a educat în clasicul “şapte ani de acasă”, deja nu mai este functional.

Ca delicvenţa juvenilă să nu crească, este nevoie de educaţia lor nu prin pedepse, mai noi sau moderne, dar de educarea lor. Şi când vorbim de educare, aici înţelegem că totul porneşte din familie, de la cei “şapte ani de acasă”, pe care nimenu nu i-a anulat”, susţine Daniel Mazepa.

El afirmă că poliţia ar trebui să fie pe locul trei în clasamentul celor care educă minorii.

“Dacă nu există familie, dacă copilul este în grija cuiva, automat, pe locul doi, în rolul importanţei îl are autoritatea locală şi tutelară, în cazul nostru – primarul. El are un rol extrem de important, doar că unii dintre ei nici nu ştiu câte atribuţii şi ce responsabilități le revin atunci când îşi înaintează candidaturile. La fel, şcolile din localitate, asistentul social, medical de familie – sunt cei care, la fel, sunt funcţionari cheie care au responsabilitatea de a verifica ce face copilul, cine îl îngrijeşte, dacă are ce mânca, dacă umblă la lecţii, dacă are un comportament adecvat.”

Din păcate, spune Mazepa, lucrurile nu funcţionează întotdeauna aşa cum ar trebui, motiv pentru care există o rată atât de mare a cazurilor în care tinerii şi copiii manifestă comportament delicvent.

Pentru a redresa situaţia, şeful secţiei Activitate Polițieneasca Comunitară a IGP spune că, sistematic, poliţia organizează lecţii educative şi workshopuri.