Pandemia continuă: Ce se întâmplă cu adevărat la morgă în Moldova

Industria cinematografică a făcut ca în jurul meseriei de medic legist să planeze foarte multe mituri și legende, demne de scenariile unor filme horror. Dar ce se întâmplă cu adevărat în morgile din Moldova - aflați din interviul cu șeful Centrului de Medicină Legală.

Examinarea cadavrelor, a ţesuturilor umane sau cercetarea medico-criminalistică a osemintelor – aceste activități i-ar speria pe unii, în timp ce pentru angajații Centrului de Medicină Legală reprezintă rutina zilnică. În pofida faptului că fac o muncă grea, pe care puțini s-ar încumeta să o facă, medicii legiști din Republica Moldova nu sunt apreciați pe măsura efortului pe care îl depun. Ba chiar ajuns să fie descalificați. Primesc salarii modeste, deși muncesc peste program. Oamenii în halate albe, care stau în epicentrul focarelor de infecţii, nu cedează însă în fața dificultăților. Cum e să fii medic legist în Republica Moldova - aflați din interviul realizat de Sputnik Moldova cu șeful Centrului de Medicină Legală Vasile Şarpe.

Șeful Centrul de Medicină Legală Vasile Șarpe

© Sputnik / Mihai Caraus

- Domnule Șarpe, istorioarele pe care le auzim noi de obicei despre lucrătorii din morgă, că ar lua prânzul la locul de muncă, sunt adevărate?

- De fapt, toate miturile acestea vin din filme, regizorii vor să arate că un lucrător din morgă este o persoană care insuflă groază sau beau şi mănâncă în interior. Totuşi, pentru un om care lucrează aici, zi de zi, acest lucru nu este un eroism, că ai mâncat în morgă.

Eu nu cred că cineva din colegii mei se duce cu bucata de pâine în mână sau cu un măr lângă un cadavru, sunt anumite reguli de igienă, iar este şi a doua parte, nu cred că cuiva i-ar fi greaţă să mănânce în morgă, fiindcă lucrând permanent acolo noi, până la urmă, ne uităm la un cadavru ca la un obiect de cercetare.

Noi încercăm să nu manifestăm empatie, pentru că acest lucru se răsfrânge asupra psihicului nostru. Noi vedem cele mai grave crime, urmările accidentelor rutiere, noi vedem latura morţii nedorite şi, dacă o să deplângem fiecare persoană decedată, noi nu vom putea să ne facem corect meseria.

În morgă nu se mănâncă, cel puţin, nu este nicio restricţie. Toţi au condiţii de muncă corespunzătoare, inclusiv, pentru a lua masa. ”

- Care a fost situația în cadrul Centrului de Medicină Legală la începutul pandemiei?

- În Moldova, ca şi în restul ţărilor, sunt două forme de examinarea a cadavrelor – morfopatologia sau cadavrul de spital şi medicina legală.

La momentul respectiv era un flux enorm de cadavre. Medicina legală nu poate să refuze expertiza cadavrului nici sub o formă, fie COVID, fie alte patologii. Vreau să vă spun că pe lângă COVID sunt şi alte patologie, cum ar fi hepatitele sau SIDA care, la fel, sunt la fel de periculoase, pentru că noi lucrăm cu materialul cadaveric şi el se păstrează tot atât de mult în cadavru ca majoritatea infecţiilor, în jur de o săptămână.

Noi examinăm cadavrele în primele zile. Atunci, la începutul pandemiei, a fost un flux foarte mare de cadavre. În momentul în care am venit eu în această funcţie, august 2020, aici era practic un abator. În fiecare zi în morgă erau câte 20 de cadavre, uneori aveam şi câte 30.

Noi aveam 10 experţi, care trebuia să facă autopsie şi să scrie rapoarte.

Cât privește cadavrele decedate la domiciliu, chiar şi de boli cronice, toate erau remise către noi. Era un flux dublu, uneori chiar triplu de cadavre nejustificate.

Clar că, tuturor le era comod. Poliţia se simţea mai liniştită că medicina legală o să verifice, medicului de familie, la fel, îi era comod, dar noi, până la urmă nu reuşeam să facem faţă. Din aceste considerente erau şi expertizele tergiversate, luni de zile.

Codul de procedură prevede strict faptul că, atunci când este nevoie de stabilirea cauzei morţii, se face expertiză.

Cadavrele ajungeau la noi pentru a constata cauza decesului, fără vreo suspecţie, pur şi simplu, aşa era tradiţional primit, la morgă. Până la urma s-a ajuns la o absurditate, medicina legală s-a transformat într-o maşinărie de autopsii şi de eliberare a certificatelor de deces.

Dacă anterior medicii de familie se mobilizau şi mergeau la domiciliu, în pandemie, s-a ajuns la aşa ceva că, toţi au început să se protejeze, medicii nu voiau să meargă la domiciliu şi, practic, majoritatea cadavrelor de la domiciul erau canalizate către noi. Au uitat, în acest haos, de atribuţiile lor.

- Ce reprezintă, de fapt, instituţia condusă de dumneavoastră, adică Centrul de Medicină Legală?

- Majoritatea persoanelor, uneori, chiar şi studenţii de la medicină au o primă imaginaţie – cadavru. Dar, de fapt, cadavrul este o mică parte din obiectele de cercetare. Noi examinăm şi persoane vii, obiecte de origine biologică, cum ar fi sânge, păr şi altele. În total, anual, facem în jur de 50 de mii de expertize și examinăm în jur de cinci mii de cadavre.

Centrul de Medicină Legală

© Sputnik / Mihai Caraus

Medicina legală a avut, întotdeauna, misiunea de a aduce probe sub formă de rapoarte şi este în ajutorul organelor de drept, atunci când este vorba despre crime îndreptate împotriva vieţii, sănătăţii, demnităţii persoanei.

Centrul de Medicină Legală

© Sputnik / Mihai Caraus

În acest fel, noi ajutăm organele de drept la înfăptuirea actului de justiţie. La noi, obiectele care trebuie examinate ajung mereu cu multe semne de întrebare şi, de regulă, dăm răspuns la întrebări de genul: care este cauza morţii. Dar şi laboratoarele ne ajută să descoperim diferite substanţe.

Centrul de Medicină Legală

© Sputnik / Mihai Caraus

Recent, a fost instituit laboratorul genetic, care ajută la identificarea profilului genetic la un nivel extrem de înalt. Desigur, noi tindem să dăm răspunsuri cât mai exacte, fiind că, eroarea pe care o putem face noi se răsfrânge asupra libertăţii persoanei suspecte.

- Care este statutul Centrului de Medicină Legală?

- În ultimele acte legislative s-a creat o confuzie. Noi suntem instituţie publică finanţată în totalitate din bugetul de stat şi când au loc reformele în justiţie noi ne considerăm ca fiind medici, iar, recent, în pandemie, când s-au majorat salariile colegilor noştri, s-a făcut referinţă, deja, că noi suntem din domeniul justiţei.

Cu părere de rău, situaţia la zi, în ceea ce priveşte motivaţia financiară, lasă de dorit. În majoritatea ţărilor, medicina legală, având în vedere gradul de dificultate şi responsabilitatea, este cumva mai motivată.

Noi acum suntem cea mai jos plătită specialitate din medicină. Am avut medici legişti care au cedat, au lăsat specialitatea de medicină legală şi au fugit în alte domenii. Medici legişti formaţi cu o experinţă mare de lucru şi pe care, desigur, nu ar fi trebuit să-i pierdem.

- Cum au fost remuneraţi angajaţii Centrului de Medicină Legală în timpul pandemiei?

- În luna septembrie 2020 a fost prevăzută modificarea legii cu privire la adăugarea celor 30 de procente surplus la salariu. Au fost mari discuţii şi dezbateri cu ministerul Finanţelor, cu ministerul Sănătăţii, fiind că, în legea respectivă, 270, noi suntem în categoria de justiţie şi nu sănătate şi a apărut întrebarea că noi nu suntem medici, dar suntem experţi şi nu putem să beneficiem de aceste facilităţi.

Centrul de Medicină Legală

© Sputnik / Mihai Caraus

Ulterior, totuşi, la sfârşit de an, au fost alocaţi aceşti bani. În 2021, deja în ianuarie s-au majorat cu 60 de procente salariile lucrătorilor medicali şi, la insistenţa noastră, am fost incluşi şi noi. Dar, administratorii instituţiei aşa şi nu au beneficiat de majorarea salariilor. Tot în acest an, din bugetul de stat, pentru noi au fost alocaţi bani pentru salarii, dar nu şi pentru sporuri. Până acum nouă nu ni s-au alocat bani din buget pentru sporurile respective.

Centrul de Medicină Legală

© Sputnik / Mihai Caraus

Noi avem salarii până în luna septembrie, curent. Am primit promisiuni de redresare a situaţiei, dar, într-un final, nimeni nu se grăbeşte să facă nimic, pentru că instituţia, confrom legislaţiei, are propriile economii.

După prima jumătate a acestui an, noi suntem într-un dificit bugetar. Nu mai vorbesc despre faptul că avem aproape 40 de funcţii îngheţate, prin moratoriu. Fiecare expert practic lucrează pentru un salariu şi jumătate, ca să aibă oarecum o motivare financiară. Desigur, face şi un volum de lucru suplimentar, iar aceasta se răsfrânge şi asupra calităţii, fiindcă există factorul uman, omul efectiv oboseşte. Majoritatea sunt nevoiţi să lucreze nu pentru că vor mai mulţi bani, ci pentru a acoperi necesităţile cotidiene.”

Șeful Centrul de Medicină Legală Vasile Șarpe

© Sputnik / Mihai Caraus

Forţele, desigur, au fost direcţionate în combaterea pandiemiei, dar nu trebuie să uităm unele lucruri, iar când se răstoarnă totul în direcţia noastră, noi trebuie să intervenim şi să echilibărm cumva. A fost o perioadă mai dificilă şi în cadrul conducerii în cadrul CML, atunci când directorul interimar avea competenţe mai limitate.

Ulterior, au fost unele şedinţe comune, împreună cu Ministerul Sănătăţii, lucrători ai poliţiei, unde s-a acceptat, până la urmă, să se filtreze aceste cadavre. O parte din cadavrele morfopatologice nu mai vin la noi, s-a micşorat astfel fluxul.

Judecătorii trebuie să examineze echilibrat un caz, dar nimeni nu se gândeşte de unde vin probele şi atunci când apar situaţii, când nu este cea mai înaltă calitate a raportului de exeprtiză, se întâmplă şi aşa ceva, noi, pur şi simplu, strângem din umeri.

În prezent, din staff-ul total de experţi pe ţară sunt acoperite doar 2/3 din personal. Noi, pur şi simplu, nu avem experţi, nu mai vorbesc despre faptul că o parte din ei sunt pensionari. Îi menţinem ca să nu periclităm activitatea.

Chiar şi cu o tehnică bună, fără resurse umane, noi nu putem face nimic. Avem, în total, pe ţară, 324 de angajaţi şi aproximativ 100 de experţi şi totuşi acum există un dificit de personal. Sunt raioane unde volumul de cercetări este mai redus şi noi suntem nevoiţi să comasăm activitatea centrelor.

- Cum reacţionează studenţii când păşesc în morgă? Au existat cazuri când aceştia au cedat?

- Universitatea de Medicină „Nicolae Testimiţeanu” are mai multe facultăţi. Studenţii de la medicină fac un curs mai desfăşurat, cei de la stomatologie un pic mai restâns, iar farmacologia nu are treabă cu Centrului de Medicină Legală.

La sfârşit, în anul şase, atunci când studenţii au deja cunoştinţe temeinice, timp de două săptămâni ei fac medicină legală şi drept legal.

Studenţii de la medicină sunt căliţi atunci când ajung la noi, nu se tem să intre în morgă.

Ei învaţă anatomia din cursul întâi şi doi şi o învaţă pe cadavre umane, plus şase ani de studenţie la diferite specialităţi, au ocazia de a mai intra în morgă, de a fi la operaţii.

Mulţi compară medicina legală cu mirosuri, da, noi ne confruntăm cu aşa ceva, sunt cadavre în stare de putrefacţie pe care noi nu le putem refuza sau elimina, dar, vreau să vă spun că în medicină sunt patologii care, la fel, au mirosuri nu mai puţin plăcute.

Acei studenţi care nu sunt atât de rezistenți lasă medicină din primii ani de studii. De cele mai multe ori, ei chiar îşi exprimă dorinţa de a face autopsie, desigur, împreună cu experţii noştri.

Sunt şi interesaţi de meseria noastră, cei care fac teza de licenţă la noi, iar ulterior aleg medicina legală. Persoanele care vin la noi însă şi nu reşuesc cu programul, noi ne străduim să-i respingem, pentru că este o responsabilitate foarte mare, iar dacă de la început nu face faţă, mai târziu nici atât. Sunt cazuri când rezidenţii mai primesc şi note negative din cauza nereuşitelor. Încercăm să selectăm, dar totodată, nu suntem atât de riguroşi pe cât ar trebuie să fim, pentru că nu avem de unde alege.

- Ce l-ar putea determina pe un student de la medicină să devină medic în cadrul Centrului de Medicină Legală?

- Pe un absolvent l-ar determina, în primul rând, pasiunea faţă de specialitate. Sunt tineri care, indiferent de condiţii, vin la Medicina Legală.