Rusia construiește noile avioane ale ”Apocalipsei”: particularitățile generației a treia

Ministerul rus al Apărării va primi în curând un punct aerian de comandă de generația a treia, în baza Il-96-400M. Asamblarea a două noi aeronave ale “Apocalipsei” a început la uzina din Voronej, în cadrul proiectului „Zveno-S”.

Punctul aerian de comandă (PAC) va permite Comandantului Suprem și Statului Major al Forțelor Armate ale Rusiei să dirijeze eficient toate tipurile de trupe, forțele strategice nucleare în cazul unui conflict armat global (război nuclear), chiar dacă inamicul va distruge toate punctele de comandă terestre. Doar două țări își pot permite un complex aerian de asemenea nivel tehnologic – Rusia și SUA.

Noul punct aerian rusesc de comandă se deosebește de analogul american prin faptul că este conceput pentru mai multe “Apocalipse” și asigură inevitabilitatea unui răspuns oricărui agresor.

Ce se va întâmpla dacă PAC va fi doborât?

Detectarea și distrugerea noului PAC rusesc va fi dificilă. Nivelul înalt de autonomie, mijloacele moderne de luptă radioelectronică, tehnologiile invizibilității pentru sateliții și radarele inamicului, protecția de radiația nucleară, viteza, zborul pe distanțe lungi și plafonul practic îi oferă PAC avantaje semnificative în raport cu punctele de comandă terestre, subterane și submarine.

Aeronava se poate afla în aer, cu realimentare, zile întregi. Probabil, doborârea unui PAC ar fi o idee periculoasă: într-o astfel de situație ipotetică, în cele 2-3 minute de prăbușire, grupul operativ al Statului Major va reuși să șteargă de pe fața pământului câteva zeci de state inamice.

Război modern nu este un film de acțiune, un schimb simetric de lovituri, părțile în conflict pot schimba în mod flexibil scenariile în toate mediile de luptă. O semnificație majoră o au starea generală a Forțelor Armate rusești, sistemul de planificare și comunicare, algoritmii de aplicare a armelor nucleare, voința politică a șefului statului și a Comandantului Suprem. Realizarea unui PAC de generația a treia demonstrează seriozitatea amenințărilor militare externe.

Avionul rusesc al “Apocalipsei” prin simpla sa existență poate potoli mințile înfierbântate de la Pentagon și NATO, amânând pentru o perioadă nedeterminat de lungă un conflict armat global.

Punct de comandă pentru al treilea război mondial

Trupele rusești sunt dotate cu sisteme automatizate de control tot mai avansate, arme cu elemente de inteligență artificială. Sunt înnoite activ forțele strategice nucleare. Se dezvoltă mijloacele de comunicare și recunoaștere spațiale. PAC trebuie să corespundă cerințelor vremii.

Sistemul de comunicare radio la bordul avionului “Apocalipsei” permite transmiterea comenzilor și ordinelor de luptă trupelor, inclusiv echipajelor de aviație strategică, submarinelor purtătoare de arme strategice nucleare, unităților lansatoarelor de rachetă mobile și în siloz în rază de 6000 de kilometri.

PAC de generația a treia se deosebește prin caracteristici unice, funcționalitate înaltă, perioadă lungă de exploatare și consum econom de energie. La bord sunt condiții confortabile pentru o activitate îndelungată a comandamentului superior al Forțelor Armate rusești, a grupului operativ al ofițerilor Statului Major și specialiștilor grupului tehnic. În situația unui conflict global, principalul punct de comand al Rusiei va putea zbura timp de câteva zile cu realimentare.

Avionul Il-96-400 reprezintă o versiune modificată a Il-96-300, cunoscut prin forța și siguranța înaltă. Materialele moderne au permis diminuarea masei avionului, asigurarea unei marje înalte de siguranță și eficiență. Modificație speciale ale Il-96-300 sunt utilizate în calitate de ”bord nr.1” ale președintelui Federației Ruse și sunt adaptate pentru îndeplinirea funcțiilor de Comandant Suprem al Forțelor Armate.

Aeronava Il-96-400 cu motorul PS-90A1 și o sarcină utilă înaltă, reprezintă o bază sigură pentru un complex de bord capabil să lucreze cu toate sistemele automatizate existente de control al luptei și cu cele din viitor. Versiunea civilă a Il-96-400M este conceput pentru transportarea a până la 370 de pasageri. Dintre toate navele industriei aeronautice rusești, Il-96 poate străbate cele mai lungi distanțe, având nevoie cu toate acestea de aerodromuri de rezervă în punctele îndepărtate ale Rusiei și obiecte de infrastructură aferente.

În timp ce specialiștii Statului Major al Forțelor Armate ale Rusiei simulează scenarii strategice (computerizate) ale unui conflict militar de proporții, câteva avioane ale “Apocalipsei” își așteaptă în liniște momentul la aerodromul de bază. Actualul punct aerian de control a fost creat în baza avionului Il-86 și se numește Il-80. În total au fost construite patru unități ale unor astfel de sisteme de generația a doua. Decizia construcției unui PAC de generația a treia a coincis cu modernizarea generației a doua în 2019.

Versiunile similare americane

Forțele aeriene ale SUA dispun de patru puncte moderne pentru conducere supremă a SUA, construite în baza avionului de cursă lungă de pasageri Boeing 747-200. Aeronavele urmează să fie utilizate conform destinației lor în cazul distrugerii sistemelor de control terestre în urma unui război nuclear.

În versiunea civilă, Boeing 747-200 are o masă de decolare de 374,8 tone, o viteză de până la 895 kilometri pe oră, o altitudine maximă de 13759 de metri, o distanță de zbor de până la 10670 de kilometri. Numărul de locuri pentru pasageri – 490. În compartimentul de încărcături a Boeing 747-200F pot fi transportate până la 113 tone de încărcături.

Capacitățile tehnologice ale sistemelor americane pot fi apreciate în baza a câteva exemple.

Punctul aerian de control strategic al SUA în baza Boeing C-32 este destinat realizării unei game largi de sarcini în cadrul desfășurării operative a trupelor în condițiile lipsei unei infrastructuri terestre sau după distrugerea de către inamic a punctelor de control terestre, nodurilor și liniilor de comunicație. Precum și în calitate de punct mobil de control al Agenției Federale de gestionare a situațiilor de urgență FEMA

С-32А este dotat cu cele mai noi echipamente, sisteme de navigare și mijloace de comunicație. Compartimentul pentru pasageri este împărțit în câteva secții: un cabinet de lucru al conducerii militare, camere pentru ședințe, spațiu pentru grupul operativ, un nod de comunicații și o cameră de odihnă (probabil, PAC are o structură similară a secțiilor).

Primul avion a fost construit la uzina Boeing din Seattle pe 19 iunie 1998. În total, au fost fabricate patru aeronave, fiecare dintre care poate îndeplini funcțiile de punct de comandă aerian al Comandamentului Operativ Strategic și punct de control al lansării rachetei balistice intercontinentale “Minuteman”.

Avionul E-6B Mercury a fost construit în baza avionului Boeing 707-320 cu patru motoare turboreactive F108-CF-100, produse de General Electric. Masa maximă la decolare este de 155 de tone. Viteza de zbor – până la 972 de kilometri pe oră, la o altitudine de 12 000 metri. Altitudinea maximă este de 12810. În timpul îndeplinirii misiunilor, distanța de zbor fără realimentare în aer constituie 12400 de kilometri. Perioada maximă de zbor cu realimentare este de 72 de ore. Echipajul de zbor este alcătuit din 14 persoane, grupul operativ al Comandamentului Operativ Strategic la bord este de opt specialiști.

Primele puncte de comandă aeriene au apărut în SUA în anul 1965, fiind dotate cu mijloace speciale ale avioanelor de realimentare KC-135A. Acestea îndeplineau funcția de aeronave ale comandamentului suprem al Forțelor Armate ale SUA și acționau din baza aeriană Andrews (Maryland), fiind înlocuite ulterior cu trei avioane Boeing E-4A. Au existat și versiuni aparte pentru teatrele de acțiuni militare europene și pacifice.

Cursa strategică a tehnologiilor avansate între Rusia și SUA continuă.