BUCUREȘTI, 16 mai – Sputnik. Așa cum a obișnuit lumea politică internațională, conducerea Rusiei în frunte cu Vladimir Putin nu anunță niciodată ceva fără să și concretizeze. Este o caracteristică extrem de rară în ziua de azi.
În aceeași notă de seriozitate, anunțata listă cu ”țări neprietenoase” a fost aprobată ieri de guvernul de la Moscova.
Reamintim că Vladimir Putin a ordonat guvernului să întocmească o listă a statelor ”neprietenoase” ce vor face obiectul unor restricții. În acest sens, președintele rus a semnat pe 23 aprilie un Decret care limitează numărul angajaţilor locali ai misiunilor diplomatice străine şi ai altor agenţii.
În ordinul executiv publicat de portalul oficial informații juridice, se precizează: ”Se aprobă lista ataşată cu state străine care comit acţiuni neprietenoase împotriva Federaţiei Ruse, a cetăţenilor Federaţiei Ruse sau a persoanelor juridice ruse”.
Lista cuprinde doar două țări - Statele Unite ale Americii şi Republica Cehă.
Aceste două state vor suport măsurile prevăzute în decretul preşedintelui Vladimir Putin.
Concret, misiunile diplomatice americane nu mai pot angaja deloc personal local, iar misiunile Cehiei pot angaja maximum 19 persoane.
Faptul că Rusia a restrâns această listă la numai două țări arată dorința de dialog, a subliniat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov – asta în contextul în care analiști și surse mass media ruse și occidentale considerau că va fi vorba de zece ţări, între care Marea Britanie.
În cazul României, faptul că nu a fost plasată pe listă este oarecum o surpriză – asta pentru că țara noastră a plasat Rusia în Strategia națională de apărare ca ”amenințare”. În fapt, Rusia apare în importantul document român ca singurul stat – amenințare, iar faptul este inedit, fiind un act de ostilitate nemaiîntâlnit din 1944 încoace.
De asemenea, în discursul multor demnitari români Rusia este mereu atacată, insultată – iar în mass media centrală se fac atacuri la adresa Rusiei și a rușilor de o violență ce ar fi trebuit sancționată. Apar cărți în care se prezintă falsuri despre Rusia și importanța sa în istoria României. În plus, anumiți realizatori TV sau ”analiști” promovați în mass media au o atitudine vădit discriminatorie față de Rusia și de ruși, bazată pe alegații, minciuni și atacuri murdare.
În fapt, acestea sunt doar câteva exemple – pentru că, în România, mai ales în spațiul politic și în unele mass media ”consacrate” se derulează un adevărat concurs de atacuri la adresa Rusiei, a rușilor și a lui Vladimir Putin.
Pe de altă parte, între România și Rusia există multe legături puternice, care trec peste asemenea perioade în care forțe interesate (externe, mai ales) vor să învrăjbească cele două țări.
Legătură indestructibilă este chiar credința ortodoxă, iar cele două Biserici autocefale – română și rusă, au avut grijă să strângă legăturile atunci când alții au încercat să le rupă.
Un alt motiv pentru care nu trebuie ținut seama de demersurile nefirești ale unor politicieni și ale unor propagandiști împotriva Rusiei este atitudinea românilor care, așa cum am arătat în repetate rânduri, au comentat extrem de dur aceste atacuri – făcându-i praf pe energumenii rusofobiei.
Faptul că un lider incontestabil al politicii și diplomației românești ca Adrian Năstase continuă opera lui Nicolae Titulescu – vizionarul politicii europene de pace și colaborare – de a menține dialogul constructiv și perspectivele comune cu Moscova, ei bine asta cântărește mai mult decât crizele de rusofobie isterică ale unor năimiți sau frustrați.
De asemenea, în această perioadă mai mulți oameni politici și intelectuali români au subliniat, uneori prin scrisori deschise, importanța apropierii de Rusia, chiar în condițiile unor aspecte din trecut. De menționat aici excepționalul demers al fostului șef al diplomației române Adrian Severin – sau scrisoarea cunoscutului scriitor naționalist, prof. Univ. Ion Coja.
Analiști de forță, precum Constantin Gheorghe, Petru Romoșan, Bogdan Duca, Ilie Neacșu și alții scot în evidență aceeași necesară colaborare cu Rusia – și renunțarea la aberațiile rusofobe, inclusiv la stupida și costisitoarea ”politică strategică” – bazată pe pierderea suveranității și cheltuieli colosale.
Important este că oameni politici din zona națională și suveranistă – precum regretatul Corneliu Vadim Tudor sau cum sunt tinerii ce țin azi steagul românismului sus – Diana Șoșoacă, Dan Chitic, Liviu Pleșoianu și alții – văd Rusia ca un potențial mare partener de dialog.
Nu în ultimul rând, intelectuali de prestigiu, precum ziaristul și scriitorul Ion Cristoiu, sociologul Dan Dungaciu sau analistul Petrișor Peiu, chiar dacă au o atitudine critică de multe ori la adresa Rusiei, îndeamnă la rațiune – și, implicit, la analizarea Rusiei ca o mare ofertă pentru România, nu ca o permanentă ”îngrijorare”.
În fine, legăturile puternice, de istorie, cultură, limbă și sânge sunt argumente esențial pentru o țară ca Rusia.
Ei bine, cred că făcând o asemenea, socoteală, cu minusuri și plusuri, oamenii politici ai Rusiei au să văzut în România un partener în viitor – și NU un ”neprieten” în prezent.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
