CHIȘINĂU, 14 mai – Sputnik. Președințele României, Klaus Iohannis, și președintele Poloniei, Andrzej Duda, întâlnindu-se la București, au acordat destul de multă atenție ʺproblemei Republicii Moldovaʺ. Pentru mulți, atât în țara noastră, cât și peste hotarele ei, tema și intonația acestei conversații dintre șefii celor două state europene par a fi, cel puțin, lipsite de tact politic.
ʺAceastă situație nu este surprinzătoare, noi observăm deja de foarte mult timp cât de ușor țările occidentale se implică în treburile interne, suverane ale mai multor stateʺ, spune în interviul acordat Agenției de presă și radio Sputnik Moldova Artem Turov, deputat al Dumei de Stat, membru al Comitetului Dumei de Stat pentru afacerile CSI.
ʺNoi am văzut cum s-a comportat aceeași Polonie și cum s-au comportat Țările Baltice, de exemplu, în legătură cu evenimentele binecunoscute din Belarus. Iar faptul că așa-numitul Occident colectiv și-a arogat dreptul de a decide ce regimuri sunt legitime și ce regimuri nu sunt legitime duce adesea la tragedii".
Parlamentarul rus afirmă că liderii unor țări occidentale, din anumite motive, s-au simțit ʺdemiurgi ai politicii internaționaleʺ, permițându-și (de regulă, fără a fi întrebați) ʺsă ajute cu sfaturiʺ.
"Iar uneori – cu fapte. Avem în fața ochilor exemplul evenimentelor din Ucraina, unde o lovitură de stat, modelată complet de o serie de state europene, a dus în cele din urmă la un conflict civil. Până în prezent mor oameni, inclusiv copii, se distruge infrastructura”, spune deputatul rus.
„Cred că, înainte de a te amesteca în treburile altei țări, trebuie mai întâi să te ocupi de treburile țării tale. Iar Polonia și România au astăzi suficiente probleme politice interne proprii", a mai declarat Turov.
În același timp, în opinia sa, Rusia se comportă astăzi ca un gentleman în situații similare.
"Federația Rusă nu încearcă să dicteze condiții altor state. Noi ascultăm părerea oamenilor din acea țară, respectăm alegerea lor.
Pentru Rusia este foarte important să mențină relații de parteneriat prietenoase, de bună vecinătate cu Republica Moldova. Ceea ce și face țara noastră. Toată lumea s-a putut convinge că, chiar și după ce un alt președinte a venit la putere, cu alte puncte de vedere, Federația Rusă nu a refuzat să ajute republica – de exemplu, sprijinul umanitar oferit de Rusia Republicii Moldova mărturisește elocvent acest lucru", a declarat deputatul Dumei de Stat.
Un punct de vedere ușor diferit asupra întâlnirii dintre Iohannis și Duda și asupra subiectului Republicii Moldova discutat în cadrul acesteia are politologul moldovean Igor Volnițchi.
ʺActualii președinți ai Poloniei și României sunt reprezentanți ai Partidului Popular European (PPE), ai celei mai mari ʺfamiliiʺ politice din Europa modernă. PPE include și Partidul Acțiune și Solidaritate din Moldova, care, până de curând, era condus de Maia Sandu. Cred că, din partea șefilor statelor Polonia și România, acest lucru a fost, în mare parte, o expresie a unui fel de solidaritate prin prisma apartenenței la aceeași mare forță politică", crede Volnițchi.
Politologul amintește că în anii 2010-2014 un reprezentant atât de important al Partidului Popular European, precum este cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, s-a pronunțat, de asemenea, de mai multe ori în sprijinul politicienilor moldoveni, care conduceau partide incluse în componența PPE.
Dar pentru analistul politic Valentin Krîlov întâlnirea dintre Duda și Iohannis reprezintă o nouă confirmare a altor tendințe.
ʺDin momentul în care Moldova și-a obținut independența, România a acționat invariabil la adresa republicii, nici măcar ca un ʺfrate mai mareʺ, ci ca un anumit patron incontestabil, protector.
De aceea, nu este surprinzător faptul că România, prin declarațiile și acțiunile ambasadorilor săi în republică, nu numai a domnului Ioniță, ci și a predecesorilor săi, a declarat, de fapt, Republica Moldova o parte integrantă a ʺspațiului românescʺ. Prin urmare, se poate de vorbit complet deschis și la orice nivel despre ceea ce moldovenii ar trebui să facă", a spus Krîlov.
Analistul revine la teza pe care a exprimat-o în mod repetat în ultimele luni: Republica Moldova nu mai reprezintă un subiect al dreptului internațional, ea reprezintă un obiect.
"În acest context, aș dori să menționez o circumstanță care, probabil, este cea mai importantă astăzi. Recent, Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova a informat că astăzi în republică trăiesc 3 283 000 de alegători. Cu 403 mii mai mulți decât la 1 ianuarie 1990. Și acest lucru este o absurditate evidentă", spune Krîlov.
În ultimii 30 de ani, amintește politologul, unii oameni au plecat pur și simplu din Moldova, unii au murit. Sporul natural al populației nu poate acoperi aceste pierderi, mai ales ținând cont de faptul că ʺunii dintre oameni au părăsit jurisdicția Republicii Moldova din cauza conflictului transnistreanʺ.
"Acești trei factori indică faptul că astăzi în Republica Moldova există aproximativ două milioane de alegători. O astfel de diferență uriașă în cifre, din punctul meu de vedere, este piatra de temelie a lipsei actuale de subiectivitate a statului moldovenesc. Un stat în care puteți face orice, inclusiv ʺsă desenațiʺ cifre complet false cu ajutorul partenerilor europeni.
Și această situație nu îi deranjează în niciun mod nici pe președintele Poloniei, nici pe președintele României. Nici pe clasa politică moldovenească, care astăzi a luat apă în gură și tace...", este convins Krîlov.
Și concluzionează: la viitoarele alegeri parlamentare anticipate din Republica Moldova se pregătește o ʺvictorie triumfătoareʺ a forțelor proeuropene.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
