Crizele politice de la Chișinău crează probleme pentru procesul de reintegrare a țării

Vicepremierul Olga Cebotari consideră că la elaborarea strategiei de reintegrare a țării ar trebui să existe o viziune comună a tuturor actorilor politici, iar atâta timp cât la Chișinău va fi instabilitate - soluționarea politică a conflictului va fi dificilă.

Vicepremierul pentru Reintegrare, Olga Cebotari, a declarat pentru Sputnik Moldova că viitoarea strategie de reintegrare a statului va trebui să conțină câteva elemente principale, inclusiv acceptarea  unei viziuni unitare, solidare de reintegrare a țării pe termen mediu și lung.

„Să existe o viziune comună din partea șefului statului, Parlamentului, Guvernului, partidelor politice și a societății civile, să fie un consens național pe problema reintegrării și soluționării politice a conflictului, indiferent de schimbarea majorităților parlamentare. Această viziune va trebui să fie agreată și coordonată cu partenerii externi, mediatorii și observatorii în formatul 5+2, ca ulterior acest document să fie preluat în cadrul discuțiilor. La ora actuală, este dificil să vorbim despre un consens național asupra reintegrării țării, dar eu sper că acest lucru se va întâmpla. Au trecut 30 de ani și a venit timpul pe lângă cele două coșuri, din procesul de negocieri, să ajungem și la soluționarea politică, implicit să avansăm pe problemele de securitate”, a precizat Olga Cebotari.

Oficialul spune că deocamdată malul drept al Nistrului nu constituie un model de transformări democratice, economice, sociale și instituționale demn de urmat de raioanele de est ale Moldovei, iar crizele politice care s-au perpetuat la Chișinău au dus la instabilitate și în procesul de negocieri.

„Schimbarea mereu a negociatorului șef din partea Chișinăului este un semnal negativ. Chiar dacă această memorie instituțională rămâne în cadrul biroului politici de reintegrare, este important să existe o stabilitate în funcție pentru negociatorul șef din partea Chișinăului”, a declarat Olga Cebotari.

Ea a mai spus că un document de reper pentru actorii implicați în elaborarea strategiei de reintegrare a țării ar trebui să fie legea Parlamentului Republicii Moldova, din 22 iulie 2005, cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităților din stânga Nistrului (Transnistria).

„Avem adoptată legea organică din 2005 unde sunt stipulate prevederile privind statul special al regiunii, iar noi trebuie să mergem pe acel concept din 2005 pentru a elabora o politică de reintegrare a țării pe termen mediu, care ar pregăti instituțiile statului, economia și societatea, de pe ambele maluri ale Nistrului, pentru o eventuală reintegrare a raioanelor de est”, a concluzionat vicepremierul Olga Cebotari.

Formatul „5+2” include Moldova și Transnistria ca părți, OSCE, Federația Rusă și Ucraina ca mediatori, precum și Uniunea Europeană și Statele Unite ca observatori. În anul 2020, în procesul de negocieri a conflictului transnistrean nu a avut loc nici o ședință în formatul 5+2.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova