MOSCOVA, 29 mart – Sputnik, Galia Ibraghimova. Miniștrii de Externe ai țărilor NATO au convenit să depună toate eforturile pentru a descuraja aceste state. În noua strategie "NATO-2030", terorismul internațional nu mai reprezintă principalul pericol. Cu ce se va mai ocupa blocul militaro-politic occidental în următorii anii, a analizat Sputnik.
Oaspetele tardiv
Prima vizită a lui Anthony Blinkin în Europa pentru întâlnirea cu miniștrii de Externe ai țărilor NATO a fost poreclită "show-ul de la Bruxelles". Înainte de asta, din cauza pandemiei, comunica cu secretarul de stat al SUA exclusiv online. Dar o întâlnire personală, potrivit oficialilor europeni, este o verificare a rezistenței relațiilor parteneriale. Blinken nu a negat nimic: el a planificat să viziteze capitala "Vestului colectiv" încă iarna, dar turneul a fost amânat.
La Bruxelles, secretarul de stat a vorbit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și a organizat întâlniri bilaterale cu aliații. Principala întrebare de pe agendă – strategia Alianței Atlanticului de Nord până în 2030. Aceasta a fost dezvoltată la sfârșitul anului 2020, iar în februarie miniștrii de Apărare ai țărilor NATO au făcut niște schimbări în ea. Acum este rândul miniștrilor de Externe. Dacă ei vor fi de acord cu documentul, atunci la summitul anual al Alianței, șefii statului îl vor aproba și vor începe să îl implementeze.
Data summitului nu este fixată încă, dar se așteaptă că summitul va avea loc până la sfârșitul primăverii.
Noul deceniu NATO
Până când nu au aprobat noua strategie, se ghidează de cea veche. Ea a fost adoptată la Lisabona în 2010, dar, conform părerii majorității, "ea este depășită fără speranță". Aliații nu sunt mulțumiți de faptul că în documentul actual, Moscova este numită un partener strategic al Alianței. Acolo nu sunt reflectate nici realitățile geopolitice, instituite după 2014 – sub acestea, NATO înțelege "tranziția ilegală a Crimeei sub jurisdicția rusă".
"Pentru a stăvili Rusia, NATO a efectuat cea mai mare consolidare a apărării colective. Trebuie să știm exact că răspundem împreună la acțiunile Moscovei", a spus Soltenberg la întâlnirea cu miniștrii de Externe. În același timp, a adăugat că Alianța este deschisă la un dialog cu Rusia, dar în combinație cu "stăvilire sigură și apărare".
Șefii instituțiilor de politică externă au remarcat și faptul că, în strategia de la Lisabona a NATO, nu se spune practic nimic despre potențialul militar în creștere al Beijingului.
Blinken a recunoscut că China, puterea căreia este în creștere, preocupă mai mult SUA, decât Europa. "Washingtonul nu va forța aliații să aleagă între "noi sau ei" în legătură cu Republica Populară Chineză. Țările pot colabora cu Beijing în domeniile de interes comun", a declarat Blinken la Bruxelles.
Amenințarea terorismului internațional, care în strategia de la Lisabona era esențială, în noul document se află după Rusia și China.
Caz închis
Problema Mării Negre în Strategia "NATO-2030" este reflectată nu numai din cauza amenințărilor rusești. Alianța se concentrează pe restaurarea legăturilor cu aliatul principal din regiunea Mării Negre, cu Turcia.
"Secretarul de stat a îndemnat Turcia să nu păstreze sistemele rusești de apărare antiaeriană S-400", a declarat la încheierea discuțiilor purtătorul de cuvânt al instituției americane, Ned Price.
Și Çavuşoğlu a oferit comentarii. El a reamintit că Ankara a cumpărat complexele rusești în acel moment, când aveau nevoie acută de ele. Acum, autoritățile turcești nu intenționează să revizuiască această decizie.
"Avem subiecte complexe cu Rusia, negociem și rezolvăm contradicțiile emergente. Dar acordul privind complexele S-400 este un caz închis", a concluzionat Çavuşoğlu.
Prietenie sancționabilă
Miniștrii de Externe ai țărilor NATO au discutat și despre construcția conductei de gaz "Nord Stream – 2". Blinken a spus că americanii nu sunt interesați de finalizarea proiectului și a amenințat că va sancționa din nou participanții acestuia.
"Vom monitoriza îndeaproape orice activitate privind finalizarea sau certificarea conductei de gaz. Dacă acest lucru se va întâmpla, vom adopta noi măsuri restrictive", a declarat Blinken.
Participanții la întâlnire nu au ocolit și problema care a marcat relațiile sub Trump – costurile pentru apărarea colectivă NATO. Secretarul de stat al SUA nu a negat că și actuala administrație americană se așteaptă de la aliații la o creștere a contribuțiilor pentru cauza comună. Stoltenberg a asigurat că țările UE vor crește treptat liniile bugetare relevante. Cu toate acestea, discuția nu a fost forțată, s-au crezut unul pe altul pe cuvânt.
Blinken a atins și tema Afganistanului. A reamintit că planul de soluționare pe cale pașnică, încheiat prin intermediul administrației Trump, este ignorat de partea afgană. Dar membrii Alianței nu au propus până când un nou plan de acțiune. S-au înțeles că continue discuția la summitul NATO, cu participarea șefilor de stat.
"Restabilirea dialogului cu Biden"
"Membrii NATO se așteaptă că noua administrație americană va contribui la consolidare și problemele care au apărut sub conducerea lui Trump vor dispărea. Dar este puțin probabil ca noul lider al Americii să renunțe complet la patrimoniul predecesorului său. Cu siguranță va insista asupra faptului ca toți membrii Alianței să contribuie cu 2% din PIB-ul lor în pușculița de apărare a blocului. Blinken a sugerat acest lucru", a comentat rezultatele reuniunii de la Bruxelles directorul general al Consiliului rus pentru afaceri internaționale, Andrei Kortunov.
Politologul nu vede perspective pentru reluarea dialogului NATO cu Rusia. El crede că relațiile doar se vor înrăutăți. În același timp, precizează: "având în vedere implicarea Moscovei într-o gamă largă de probleme internaționale, Alianța nu va putea să ignore dialogul – cel puțin la nivel militar".
Kortunov consideră că blocul promovează agenda Mării Negre și în contextul Ucrainei. "Construcția în Crimeea a noilor obiecte este văzută de Kiev ca noi amenințări la adresa securității transatlantice. Autoritățile ucrainene vor insista asupra faptului că plasarea sistemelor de luptă rusești în Crimeea este o problemă care necesită o atenție sporită", nu exclude expertul.
Problema Crimeii este una importantă, dar nu singurul obiectiv al consolidării NATO în Marea Neagră, este sigur Orhan Gafarlı, expert la Centrul de Cercetări Politice din Ankara. "Alianța trebuie să își consolideze poziția în Marea Neagră pentru a întoarce Turcia. Acum NATO și Ankara nu sunt de acord în mai multe privințe. Dar ambele părți înțeleg că este necesar să coopereze".
Gafarlı crede că NATO permite Turciei și altor țărilor UE să aplaneze contradicțiile reciproce. Și, în același timp, ajută Ankarei să blocheze acțiunile Greciei, Ciprului sau Franței, dacă acestea au subtext anti-turc.
Ambii experții sunt de acord că, acum, principalul lucru pentru NATO este restabilirea dialogului cu Biden. Iar summit-ul anual cu participarea șefilor de stat va fi primul test.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
