CHIȘINĂU, 29 mart - Sputnik. Sputnik Moldova vă prezintă o retrospectivă a celor mai grave infracţiuni comise pe teritorul ţării în anii ’90.
După destrămarea Uniunii Sovietice şi declararea independenţei Republicii Moldova, atât poliţiştii, cât şi procurorii au fost puși faţă în faţă cu o nouă provocare – restructurarea structurelor de forţă într-un format restrâns. În scurt timp, aceştia au înţeles că lipsa dotărilor devine tot mai stringentă, iar infracţionalitatea creşte de la o zi pe alta.
Anii ’90 au fost marcaţi de gruparea „Micu”
Potrivit oamenilor legii, în perioada 1990 – 2000, pe teritoriul Republici Moldova au “înflorit” grupările interlope în frunte cu aşa numiţii “hoţi în lege”. Titlu care era adjudecat de liderii grupurilor criminale şi nu oricine beneficia de această “încoronare”. Persoana respectivă trebuia să beneficieze de autoritate în rândul interlopilor la nivel internaţional, iar odată ales avea ca misiune medierea conflictelor între grupări, precum şi colectarea de fonduri pentru “buget”.
Atunci, la fel ca şi acum, Codul Penal al Republicii Moldova nu prevedea pedeapsă pentru acest “titlu”. Prin urmare, cei care erau cunoscuţi ca “hoţi în lege” ajungeau la puşcărie pentru alte infracţiuni, fie erau omorâţi în urma reglărilor de conturi.
A fost şi cazul lui Petru Gîlcă, alias “Micu”, socotit de Serviciile Operative drept cel mai de temut “hoţ în lege” şi primul, de altfel. Titlu pe care, el personal, nu l-a recunoscut niciodată.
A fost reţinut în 2001, fiind suspectat de organizarea grupării criminale “Micu”, specializată în asasinate la comandă și care ar fi responsabilă de omorul altor doi “hoţi în lege” – “Jeka” şi “Zelionîi”. De asemenea, de asemenea, era suspectat de deţinere de acte false, sanţaj, dar şi păstrare ilegală de arme şi droguri.
Doi ani mai târziu, din lipsă de probe, Curtea de Apel l-a eliberat din sala de judecată.
Pentru că a început să-i insulte şi să-i bruscheze pe poliţişti pe motiv că aceştia l-au maltratat ca să obţină declaraţii, el a fost reţinut în câteva minute sub acuzaţia de ultragiere a ofiţerilor.
În 2004, “Micu” s-a adresat la “CEDO”, iar Republica Moldova a fost condamnată pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil, a confidenţialităţii dintre el şi avocaţi, lipsă de imparţialitate a judecătorilor şi condiţii de detenţie degradante.
Asta după ce nu a fost adus la CSJ în timpul examinării, pentru a fi audiat, iar instanţa a examinat probele în lipsa lui.
În următorii ani, cazul său a fost reexaminat, iar el, într-un final, a fost condamnat la 13 ani de puşcărie pentru șantaj, samavolnicie și folosirea documentelor false.
În 2010, fostul procuror general Valeriu Zubco a solicitat anularea tuturor sentinţelor de condamnare anterioare.
Curtea Supremă de Justiţie, deja într-un alt complet de magistraţi, decide rejudecarea cauzei în instanţa de fond, şi anume – la Judecătoria Centru.
“Micu” primeşte 60 de zile de arest şi este internat pentru o lună la Spitalul de Psihiatrie la solicitarea Procuraturii Generale. La expirarea celor 60 de zile de arest preveniv, el este liber, pentru că nimeni nu a mai solicitat prelungirea mandatului de arest. Îşi schimbă identitatea, legal, după ce se căsătoreşte şi părăseşte teritoriul Republicii Moldova.
Peste 2 luni, în 2015, procesul de învinuire a “hoţului în lege” “Micu” încetează din motivul expirării termenului de prescripţie de 15 ani de tragere la răspundere.
Acum, Petru Gîlcă, alias “Micu”, are 59 de ani.
Cei doi “colegi” de breaslă ai lui Micu – “hoţii în lege” “Jeka” şi “Zelionîi” au fost asasinaţi în 2000, la o interval de şase zile, ultimul fiind omorât în maşină, alături de alte două persoane.
Istoria fraţilor Pavel şi Vitalie Levinţa
Printre cei care ar fi făcut parte din gruparea “Micu” s-au numărat şi fraţii Pavel şi Vitalie Levinţa, ei fiind suspectaţi că ar fi participat la omorul unuia din cei doi “hoţi în lege”. Ulterior, ei au fost declaraţi vinovaţi de către instanţă de 7 tentative de omor, dar şi de privare de libertate.
Iniţial au fost condamnaţi la 20 de ani de puşcărie, iar ulterior au fost achitaţi cu nouă ani înainte de expirarea termenului de detenţie. Fiind în libertate, au mers la “CEDO” acuzând poliţiştii că i-au maltratat în schimbul depoziţiilor. Republica Moldova a pierdut dosarul şi statul le-a achitat câte 10 mii de euro fiecăruia.
În 2012, cei doi au fost condamnaţi din nou la puşcărie de către Curtea de Apel Chişinău, dar deja pe alte capete de acuzare.
Un an mai târziu, în 2013, Curtea Supremă de Justiţie decide reducerea termenului de pedeapsă. Astfel, Pavel Levinţa a fost eliberat din puşcărie, iar fratele său, Vitalie, a rămas după gratii pentru încă nouă luni.
În 2017 însă, acesta a fost, din nou, reţinut de oamenii legii şi acuzat că ar fi răpit trei oameni de afaceri din stânga Nistrului pe care i-ar fi şantajat pentru a obţine bani de la ei.
Gruparea criminală în frunte cu “hoţul în lege” “Makena”
Printre “titanii” interpoli din ’90 se numără şi Vladimir Moscalciu, alias “Makena”. Acesta şi-a adjudecat titlu de “hoţ în lege” în anul 1996.
Şi în cazul său, istoria cu “eliberarea pe câteva minute” s-a repetat. A ajuns după gratii în anul 2002, fiind condamnat la 15 ani de închisoare pentru furt în proporţii deosebit de mari.
În închisoare deja, susţin investigatorii, acesta a pus bazele unei grupări criminale, pentru care a primit 15 ani de puşcărie.
Ulterior, termenul a fost redus, după care în 2010 a fost amnistiat – pentru câteva minute, atât cât să ajungă din sala de judecată până pe scările judecătoriei. A fost iarăşi încătuşat şi acuzat de comiterea mai multor crime grave.
Iar în 2010 a fost condamnat la încă 19 ani de puşcărie pentru organizarea grupării criminale în puşcărie, dar şi pentru şantaj.
De atunci şi până în prezent, poliţiştii şi procurorii, periodic, anunţă despre reţinerea membrilor grupării „Makena” care actvivează, spun ei, atât în închisori, cât şi în libertate.
„Hoţul în lege” moldovean cu „afaceri” în România
Un alt nume cunoscut este şi cel al lui Ion Guşan, zis şi „Nicu Patron”. Moldoveanul, care de mai mulţi ani locuieşte în România, a primit titlu de „hoţ în lege” în 2001.
În 2016 el a fost condamnat la 14 ani de puşcărie de către instanţa română, fiind acuzat că a înfiinţat două farici clandestine de ţigări pe teritoriul statului vecin. O altă instanţă însă a decis, doi ani mai târziu, rejudecarea cauzei, inclusiv pentru acuzaţii precum evaziune fiscală și spălare de bani.
Anul trecut „Nicu Patron” a fost eliberat din puşcărie din lipsa de probe.
Ce a urmat după...
Perioada de „aur” a „hoţilor în lege” s-a încheiat în Republica Moldova aproximativ în 2002. Totuşi, cu liderii grupărilor în puşcării, gravitatea infracţiunilor comise pe teritoriul ţării nu s-a diminuat semnificativ.
Împărţirea sferelor de influenţă în mediul de afaceri a continuat sistematic şi aproape de fiecare dată reglările de conturi s-au soldat cu victime.
Printre cele mai grave cazuri se numără atentatul asupra omului de afaceri Igor Basarab. Împuşcat dimineaţa în plină stradă dintr-o lunetă, spun procurorii, de un killer profesionist.
A urmat omorul preşedintelui Federaţiei de Tenis, Ion Ţurcan. Acesta a decedat după ce maşina sa a explodat. În acest caz a fost reţinut un poliţist, dar acesta a fost eliberat din puşcărie, la fel, în scurt timp.
Societatea publică a fost şocată şi de cazul produs în 2011, atunci când sportivul Ion Şoltoianu l-a împuşcat în cap pe fostul poliţist Ion Stratulat.
Între timp, Şoltoianu şi-a ispăşit o parte din pedeapsă, iar anul trecut a fost eliberat condiţionat.
În cazul lui Stratulat, procurorii şi poliţiştii au declarat, după decesul său, că ar fi stat în spatele celor două omoruri ale lui Igor Basarab şi Igor Ţurcan.
Sputnik Moldova va continua seria de articole despre crimele grave şi va prezenta detalii despre fiecare caz separat.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
#/media/File:Balaclava_3_hole_black.jpg){kind=link}