CHIȘINĂU, 17 feb – Sputnik. Primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, i-a solicitat Ministerului Finanțelor să revadă modul în care formează veniturile pentru bugetul Capitalei.
În special, primarul a cerut ca, parțial, banii proveniți din impozitele pe venit plătite de persoanele juridice din Capitală să fie gestionați de Primăria Chișinău.
„Deocamdată, municipalitatea are limitări la capitolul enunțat, atât pe componenta de legalitate, cât și pe cea financiară”, a informat Primăria într-un comunicat de presă, după o întrevedere avută, pe 13 februarie, de primarul Ion Ceban cu reprezentanți ai Ministerului Finanțelor.
Capitala este „cartea de vizită” a țării și are nevoie de bani pentru a arăta bine
„Cu toții ne dorim drumuri reparate, trotuare amenajate, curți de blocuri moderne, reabilitarea zonelor verzi și instalarea mobilierului urban. În acest sens, ne propunem să venim cu unele inițiative legislative, și vom solicita susținerea în Parlament, pentru revizuirea componentelor de formare a veniturilor", a spus Ion Ceban la respectiva întâlnire.
Primarul este nevoit să caute resurse pentru acoperirea necesităților Capitalei. Chișinăul va avea în 2021 un deficit bugetar fără precedent – estimat la 1,28 miliarde de lei, de vreo patru ori mai mare decât cel din anul curent.
Comparativ cu 2020, veniturile vor crește cu doar 300 de milioane de lei, în timp ce cheltuielile vor spori cu 1,3 miliarde de lei.
Viorel Gîrbu: „Această cerere este absolut firească”
L-am solicitat pe expertul economic Viorel Gîrbu, care este și expert al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), să comenteze pentru Sputnik Moldova cererea primarului Ion Ceban către Ministerul Finanțelor.
„Această cerere este absolut firească, deoarece municipiul Chișinău, dar și restul localităților din țară sunt cronic subfinanțate”, a răspuns expertul.
Potrivit lui Viorel Gîrbu, „această realitate este o consecință a unui sistem de distribuire a veniturilor bugetare disproporționat, în favoarea autorităților centrale din țară”.
Totodată, a adăugat expertul, acest lucru se întâmplă „și din cauza lipsei unei evaluări a costului de exercitare a funcțiilor puse în competența autorităților publice locale (APL)”.
Transferurile cu destinație specială constituie „partea leului” în banii alocați de autoritățile publice centrale (APC) către bugetele gestionate de autoritățile publice locale. Aceasta înseamnă că, în cazul celei mai mari părți a transferurilor primite „de la centru”, autoritățile locale n-au nicio libertate de decizie și doar execută indicațiile.
„O altă dimensiune ține de libertatea în formarea și utilizarea mijloacelor bugetare. În componența bugetelor locale, „partea leului” este deținută de transferurile cu destinație specială, ceea ce semnifică că aceste mijloace doar formal sunt raportate ca fiind parte a bugetelor locale, or, deciziile, implicit politicile, sunt stabilite la nivel național”, a explicat Viorel Gîrbu.
Moldova suferă din cauza centralizării excesive
Expertul a subliniat că „Moldova suferă de mult timp ca urmare a centralizării excesive”.
„Autoritățile centrale frecvent se implică în chestiunile care în mod firesc necesită a fi lăsate la competența APL. În același timp, APC au capacitate limitată în dezvoltarea și aplicarea la nivel național de politici care să susțină și să ghideze eforturile APL, dar să nu le substituie”, a adăugat Viorel Gîrbu.
Potrivit lui, „situația în municipiul Chișinău este mai bună, deoarece acesta are competențele și veniturile atât a autorităților locale de nivelul 2, cât și de nivelul 1, iar sistemul taxelor locale este dezvoltat mai mult ca să corespundă cerințelor municipiului Chișinău, care, suplimentar, dispune de o situație economică net favorabilă față de restul localităților”.
„Or, in celelalte localități situația este de-a dreptul dificilă, uneori – catastrofală”, a subliniat Viorel Gîrbu.
Primăriile mici în general aproape că nu dispun de bani pe care să-i gestioneze așa cum și-ar dori.
„Resursele gestionate de APL din țară, în special de către APL de nivelul unu, mici, sunt practic inexistente”, a menționat expertul.
Bugetul Chișinăului în 2021 – numai 14% din venituri proprii
Cu referire la Bugetul Chișinăului pentru 2021, Viorel Gîrbu a comentat pentru Sputnik că „atrage atenția ponderea infimă a veniturilor proprii din Capitală”, de aproximativ 14,5%.
„Deci, efectiv administrația locală este ținută în zgardă de Guvern, care, dacă vrea, le oferă autorităților locale un morcovel, sau, dacă nu vrea, nu oferă nimic”, a spus Viorel Gîrbu.
„La anul, Capitala va primi morcovel - transferurile din Bugetul de Stat vor crește cu 6,5%. Dar este aceasta oare autonomie locală? Nu cred. Autoritățile centrale își bat joc de localitățile țării”, a spus anterior Viorel Gîrbu.
„Localitățile țării și așa arată ca fiind după război”, a mai constatat expertul.
Menționăm că o asemenea stare de lucruri în relația autorităților centrale cu autoritățile locale este semnalată an de an de observatori, indiferent de culoarea politică a guvernărilor.
Doar Găgăuzia este avantajată, datorită faptului că este autonomie
Ce se poate face acum? Ce șanse are primarul Ion Ceban să obțină un răspuns pozitiv de la Ministerul Finanțelor și, implicit, de la Guvern? L-am întrebat pe expertul economic Roman Chircă.
„Ce se poate face acum fără a schimba legislația fiscală - se poate rectifica Legea Bugetului pentru 2021, prin majorarea alocațiilor către Chișinău. Oricum trebuie votată în Parlament”, a răspuns pentru Sputnik Moldova expertul Roman Chircă.
El adăugat însă că „poate apărea întrebarea de ce să nu se modifice și pentru restul localităților”.
Roman Chircă a evidențiat faptul că în Găgăuzia „practic 100% din toate impozitele rămân local”, datorită statutului de autonomie al regiunii.
Comratul este „unica APL care are astfel de înlesniri stabilite de cadrul normativ existent”, a menționat expertul.
Roman Chircă a precizat că, „actualmente, finanțarea locală se formează din taxele locale și o parte a impozitului pe venit (50%). Ulterior, de la Bugetul de Stat se fac transferuri către APL-uri, cuantumul cărora se stabilesc în legile anuale bugetare”.
„Astfel, localitățile cu o intensitate a activității economice mai mare, cum este Chișinăul, vor fi dezavantajate, pentru că bugetul central va colecta mai mult, decât suma transferurilor către această localitate”, a spus expertul economic.
Roman Chircă a evidențiat o legitate: „Accesul la impozitele colectate în regiune permite o corelație între dezvoltarea urbană și ritmul de dezvoltare economică”.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
