CHIȘINĂU, 29 ian - Sputnik. Uniunea Europeană (UE) tratează cu multă acuratețe extinderea sa viitoare. Noi membri ai UE sunt posibili, dar ei vor apărea lent și cu o foarte mare atenție pentru consecințe.
Despre aceasta a vorbit în studioul Sputnik Moldova doctorul în economie, membrul corespondent al Academiei de Științe din Rusia, directorul Institutului de Informații Științifice în Științe Sociale ((ИНИОН) al Academiei de Științe din Rusia, profesorul MGIMO Aleksei Kuznețov.
„Există cerințe și proceduri clare pentru extinderea Uniunii Europene și, în mod formal, Moldova poate ajunge în cadrul UE după un timp. Cu toate acestea, experiența reală a republicilor post-iugoslave arată că, de regulă, acest proces nu este rapid”, a spus Kuznețov.
În opinia sa, în cazul Moldovei, există factorul românesc, care ar putea accelera procesul de aderare a țării la Uniunea Europeană, dar există și un factor transnistrean, care, dimpotrivă, poate încetini acest proces.
În același timp, el a reamintit că există un precedent de aderare a unei țări la UE în prezența unei probleme teritoriale nerezolvate și cu o minoritate etnică – este vorba despre Cipru.
„Cu toate acestea, în cazul Moldovei, situația este puțin diferită. Și nu este vorba despre aderarea pe ansamblu a Moldovei la UE, dar despre faptul că există temeri destul de mari că malul drept al republicii, după aderarea la Uniunea Europeană, va încerca să se integreze în componența României. Cât de realist este aceasta, nimeni nu poate spune acum”, a menționat Kuznețov.
Expertul a atras atenția asupra faptului că „acest lucru va neliniști, fără îndoială, partea transnistreană”. „Pentru că pentru ei problema conservării Moldovei ca stat suveran este probabil mult mai acută decât pentru mulți susținători ai integrării europene la Chișinău”, a spus interlocutorul.
Mișcarea către integrarea europeană este mai importantă decât obiectivul?
Kuznețov a reamintit experiența Turciei ca exemplu, atrăgând atenția asupra modului în care se poate merge spre UE timp de decenii fără niciun rezultat.
„Permiteți-mi să vă reamintesc că face parte dintr-o uniune vamală cu UE – din acest considerent, pentru Turcia sunt tăiate practic oricare alte oportunități de integrare. Adică, Turcia nu poate admite nici măcar ipotetic să adere la Uniunea Economică Eurasiatică, în pofida dorinței de a dezvolta legături comerciale mai strânse nu numai cu Rusia, dar și cu țările din Asia Centrală – din simplul considerent că atunci ar trebui să întrerupă relațiile cu UE”, a spus interlocutorul.
În opinia sa, Uniunea Europeană întotdeauna discută cu partenerii de pe „o poziție de forță”.
„Dacă partenerul este mai slab, atunci i se va impune ceva interesant pentru partenerii europeni mai puternici. Așa a fost și, din păcate, așa este. Obiectiv, Moldova este un partener slab. Prin urmare, mai întâi UE va obține tot de ce are nevoie de la Republica Moldova, iar aceasta, apropo, nu este prea mult, pentru că țara nu este un jucător foarte interesant. Apoi vor vorbi despre ce va primi Moldova în schimbul acestui lucru”, a spus Kuznețov.
Potrivit expertului, chiar și notoriul regim de călătorii fără vize pentru țările din afara UE nu reprezintă o plată pentru aspirațiile lor de integrare europeană, dar pur și simplu le facilitează europenilor obținerea forței de muncă ieftine.
„Prin urmare, nu ar trebui să ne facem iluzii. Nimeni din Uniunea Europeană, cu o rară excepție, nu are nevoie de Moldova. Dar dacă politicienii pro-europeni sunt gata să facă unele concesii UE, atunci Uniunea Europeană va accepta cu plăcere aceste concesii, pentru că acestea vor lucra pentru businessul european și imaginea politică europeană”, a adăugat expertul.
Care dintre țările balcanice poate adera prima la UE?
Kuznețov nu exclude că până la sfârșitul anilor 20 ai secolului XXI, unele dintre țările din fosta Iugoslavie se vor alătura familiei Uniunii Europene.
„Cele mai mari șanse la nivel politic, desigur, le au Muntenegru și Macedonia de Nord. Din punct de vedere economic, Muntenegru este mai avansat, dar există întotdeauna o întrebare despre situația politică internă, despre dezvoltarea economică, care, în mod natural, este acum puternic influențată de consecințele coronavirusului”, a remarcat expertul.
Când a fost întrebat dacă COVID-19 a influențat procesele de integrare europeană, interlocutorul a răspuns că pandemia nu s-a încheiat încă.
„Un lucru se poate spune până acum: pandemia nu a generat probleme grave de integrare europeană. Toate amenințările care au fost văzute în primele luni ale pandemiei au fost, în general, depășite de UE. Și nu putem afirma că acum Uniunea Europeană se află într-o stare mai proastă decât, să zicem, cu doi sau trei ani în urmă”, a spus expertul.
În iunie 2014, Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere și de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu UE, care a intrat în vigoare pe 1 iulie 2016.
Încă atunci, în 2014, când negocierile privind semnarea acordului intrau în faza finală, fostul prim-ministru Vladimir Filat a promis că, datorită acestui document, Moldova va deveni membru cu drepturi depline al UE în 2020.
Al cincilea președinte, Igor Dodon, într-una dintre declarațiile sale oficiale, a menționat că țara nu va deveni membru al Uniunii Europene, deoarece UE nu este pregătită pentru extindere.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
