Italia și-a anunțat recent disponibilitatea de a lua în calcul sancțiuni împotriva Rusiei din cauza dosarului lui Alexei Navalnîi. Anterior, ideea "sancțiunilor eficiente" împotriva Moscovei a fost susținută de Franța, Polonia, Republica Cehă și așa mai departe. În afară de aceasta, ambasadorul rus la Praga a fost convocat de către MAE al Cehiei.
Dar siguranța entuziasmată s-a dovedit a fi nimic atunci când, în urma ședinței miniștrilor de externe ai țărilor UE, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a spus că nu au fost făcute propuneri concrete pentru noi măsuri anti-rusești.
Ministrul afacerilor externe al Slovaciei a încercat să explice situația. Potrivit acestuia, "Uniunea Europeană intenționează să demonstreze că nu dorește să se bazeze la nesfârșit doar pe politica sancțiunilor", în plus, UE dorește "să aibă loc un proces echitabil (în legătură cu bloggerul – n. red.)". Ivan Korchok a mai amintit că peste zece zile, pe 5 februarie, Josep Borrell zboară la Moscova pentru a se întâlni cu Serghei Lavrov, unde, potrivit politicianului slovac, acest subiect ar trebui să fie principal.
În general, dacă traducem din întortocheatul limbaj diplomatică în unul clar publicului larg, ar ieși că Uniunea Europeană pur și simplu a înapoi îm contextul actualei agravări a relațiilor cu Moscova.
În mod firesc apare întrebarea: ce se află cu adevărat în spatele pasului neașteptat al UE?
Răspunsul trebuie căutat în poziția intransigentă a Moscovei față de Europa din cauza acestei istorii.
Particularitatea cheie a combinației cu Navalnîi este că ea a fost inițiată și jucată de Germania cu sprijinul activ al Uniunii Europene.
Începând cu anii 2016-2017, unitatea occidentală în problema politicii anti-rusești a devenit în mare parte formală, UE urmând pur și simplu calea stabilită de SUA și Marea Britanie. Anume Washingtonul și Londra au fost organizatorii celor mai murdare operațiuni împotriva Rusiei. Europa, la rândul ei, a făcut doar gesturile minime necesare pentru a menține imaginea solidarității transatlantice, luând în esență cursul spre restabilirea cooperării cu Rusia.
Putem să discutăm și să ne contrazicem în legătură cu obiectivele exacte pe care le urmărea Berlinul prin lansarea unui joc uimitor a otrăvirii bloggerului cu "Noviciok". Însă este deja evident că printre acestea nu a existat intenția de a torpila cooperarea cu Moscova. Modul în care Republica Federală Germania, cu sprijinul Bruxelles-ului, este gata ”să moară pe câmpul de luptă” pentru a finaliza și lansa proiectul "Nord Stream – 2", mărturisește acest lucru fără echivoc.
Cel mai probabil, germanii pur și simplu au decis să folosească tehnicile dezvoltate de britanici și de americani în cazul Skripal, în cazul "atacului chimic" din Duma siriană și în alte "crime ale Kremlinului", pentru a rezolva unele sarcini actuale de politică externă – și, probabil, au făcut-o fără a se aștepte la consecințe cu adevărat grave în urma acțiunilor lor.
Respectiv, pentru ei reacția dură a Moscovei, a fost o surpriză. Ceea ce este ciudat, fiindcă era previzibilă.
Statele Unite și Marea Britanie sunt pur și simplu adversari geopolitici ai Rusiei, cu care nu au un parteneriat strategic. Anume de aceea, rusofobia Washingtonului și Londrei este limitată doar de zborul fanteziei lor.
Dar pentru Europa – mai ales pentru Germania – cooperarea cu Rusia este vitală, iar importanța acesteia crește semnificativ pe timp ce trece. Și într-o astfel de situație, ea și-a amenajat propriul parc de distracții în jurul cazului lui Navalnîi cu Blackjack și femei ”cu responsabilitate socială redusă”. Și, se pare, au fost sincer surprinși de faptul că Moscova a fost cuprinsă de o stare de furie extremă – în care se află încă.
Situația se agravează datorită faptului că, odată cu venirea noii administrații la Casa Albă, Europa de Vest a intrat într-o etapă dificilă și periculoasă de eliberare de sub controlul de peste ocean. Tocmai din cauza istoriei cu Navalnîi, ea are acum probleme serioase în relațiile cu Rusia, care anterior susținea în mod constant – atât în vorbe, cât și în fapte – cursul spre independența geopolitică a UE. Fără ajutorul Moscovei, șansele de succes ale acestei afaceri par mult mai puțin atractive, iar procesul promite să fie mult mai dificil și mai costisitor.
Nu este surprinzător faptul că cea mai presantă sarcină pentru Europa de Vest, ca locomotivă a UE, a devenit restabilirea relațiilor cu Rusia. În plus, este de dorit să se evite pierderea aparențelor create – și acest lucru nu este atât de ușor, având în vedere amploarea scandalului pe care ea însăși l-a promovat.
Ultimele decizii de la Bruxelles vizează tocmai rezolvarea acestor probleme: tema noilor sancțiuni a fost amânată sub un pretext plauzibil pentru o perioadă nedeterminată, iar principalul diplomat al UE se duce la Moscova cu speranța de a atenua problemele și de a ajunge la o înțelegere.
Dar trebuie să ținem minte că Berlinul a fost primul care a început acest haos. Așa că și el trebuie să fie pregătit să contribuie la acest proces.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova