CHIȘINĂU, 13 ian – Sputnik, Dmitrii Terehov. Toate declarațiile făcute ieri de președinții Moldovei și Ucrainei au fost exprimate, într-un fel sau altul, și mai înainte. Mai mult, în ceea ce privește relațiile internaționale, retorica ministrului afacerilor de externe ucrainean, Dmytro Kuleba, care a vizitat Moldova în urmă cu o lună, părea mult mai pătrunzătoare.
Este demn de remarcat faptul că unii experți din Ucraina au avut aceeași impresie. Ruslan Bortnik, politolog și directorul Institutului ucrainean de analiză politică și management, a comentat întâlnirea dintre Sandu și Zelenski – special pentru Sputnik Moldova.
"În general, nu s-a spus nimic nou. Putem constata existența unui nivel bun de interacțiune personală între președinți. Cu toate acestea, inițiativele care au fost exprimate în legătură cu proiectul ”Inițiativa celor Trei Mări” (ITM), cu privire la implementarea unei asociații cu UE, erau așteptate și previzibile", spune Bortnik.
În opinia sa, reuniunea președinților Republicii Moldova și Ucrainei a înglobat în sine și o anumită componentă politică internă pentru ambele părți.
”Atât Sandu, cât și Zelenski trebuie să demonstreze acum un oarecare progres, să avanseze în contextul crizei economice din ambele țări și să ofere ceva răspunsuri societății. Acum 10 ani, reuniunea președinților Moldovei și Ucrainei nu ar fi stârnit niciun interes deosebit, dar astăzi, când, în condițiile pandemiei, activitatea de politică externă practic s-a oprit, a devenit un bun PR pentru șefii celor două state”, consideră politologul ucrainean.
Deși Sandu și Zelenski au spus cuvintele potrivite depre ”respectul reciproc al suveranității și integrității teritoriale”, despre disponibilitatea lor de a face față împreună ”provocărilor geopolitice” cu aluzia tradițională la un ”agresor” comun, în timpul întâlnirii așa și nu s-a discutat, de exemplu, despre platforma deschisă anti-rusească a Crimeii, la care Republica Moldova a fost invitată, în mod insistent, de către ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba.
Bortnik amintește că atât Sandu, cât și Zelenski sunt orientați spre aceleași cercuri din Occident. Ambii își propun să își integreze țările în structurile euro-atlantice (în care, totuși, nici Moldova, nici Ucraina nu sunt așteptate) și, în consecință, are loc o scădere a influenței rusești în spațiul post-sovietic. Dar acum, când situația politică din Statele Unite dă semne de instabilitate, nu este le este convenabil să facă declarații negândite și directe.
Potrivit lui Bortnik, problema Crimeei și a ”Platformei Crimeii” a fost evitată în mod deliberat de ambii președinți în partea publică a reuniunii. Astfel de manevre necesită o consultare cu noua administrație americană. Expertul presupune că cel mai probabil Sandu și Zelenski consideră că este prematur să facă declarații cu privire la acest subiect.
"Acest lucru va deveni posibil atunci când administrația americană se va stabiliza și va deveni clar dacă partenerii occidentali ai Moldovei și ai Ucrainei sunt gata să le susțină jocul", spune directorul Institutului ucrainean de politică.
Cu toate acestea, el este convins că aceste subiecte au fost discutate de Zelenski și Sandu în privat, la fel ca și subiectul posibilității unei presiuni comune asupra Rusiei în legătură cu problemele din Transnistria și Donbas.
”În teorie, având în vedere geografia, Ucraina și Moldova sunt capabile să blocheze Transnistria, să întrerupă legăturile de transport și fluxurile economice. Pentru a avea un argument în negocierea cu Rusia – pentru Ucraina, în parte, cu privire la poziția Federației Ruse în problema din Donbas, pentru Moldova cu privire la soluționarea problemei transnistrene”, consideră Ruslan Bortnik.
Pe parcursul întrevederii dintre președinții Sandu și Zelenski, doar două inițiative au ieșit cu adevărat din cercul stabilit al problemelor moldo-ucrainene – despre crearea unui anumit coridor de transport între Kiev și Chișinău și despre organizarea unui consiliu prezidențial al celor două țări.
Expertul ucrainean tinde să fie sceptic cu privire la prima inițiativă. Proiectul trebuie să aibă o puternică justificare economică pentru a fi cel puțin un pic atractiv pentru potențialii investitori, dar având în vedere starea actuală a interacțiunii economice dintre Ucraina și Moldova, precum și România, o astfel de justificare este foarte dificil de găsit.
"Consiliul prezidențial este o inițiativă mai realistă. Deși ideea în sine nu este nouă, declarația despre acesta este un semn că părțile au convenit să urmeze împreună o anumită politică, chiar dacă încă nu este clar exact în ce va consta", consideră expertul.
Probabil că statutul diferit al funcției de șef de stat în Moldova și Ucraina poate deveni un anumit obstacol în calea interacțiunii pe deplin egale. O republică parlamentară (în care președintele depinde în mare măsură de o majoritate loială în organul legislativ) oferă mult mai puțină autoritate Maiei Sandu în comparație cu poziția actuală a lui Vladimir Zelenski cu mono-majoritatea sa în Radă și în controlatul guvern.
”Deși Ucraina și Moldova sunt acum aproximativ similare în ceea ce privește nivelul de trai, dar din punct de vedere al resurselor, al oportunităților potențiale, acestea sunt, desigur, țări de niveluri diferite. Eu consider că această întâlnire este un fel de avans pentru Zelenski, pentru Sandu, o încercare de a o sprijini în ajunul unor posibile alegeri anticipate în parlamentul moldovenesc”, afirmă Bortnik.
Reacția publicului din cele două țări la reuniunea președinților poate fi considerată destul de indicativă – discuția aprinsă despre aceasta în segmentul moldovenesc al rețelelor sociale și declarațiile neutre, deși destul de prietenoase, ale comentatorilor ucraineni.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
