CHIȘINĂU, 29 dec – Sputnik. Economia Republicii Moldova a fost zguduită destul de puternic de criza provocată de pandemia COVID-19, la care s-a mai adăugat seceta ce a redus performanța sectorului agricol.
Incertitudinile și grijile pentru viitor ale moldovenilor sunt amplificate în această perioadă de riscurile pandemiei, restricțiile de divers ordin, schimbările politice de la nivelul conducerii de stat – încheiem anul cu un nou președinte, cu un guvern demisionar și cu discuții vizând organizarea alegerilor parlamentare anticipate în 2021.
Oamenii au cumpărat mai puțin, au consumat mai puțin, au călătorit mai puțin, au făcut mai puține planuri de viitor.
Prioritatea lor a fost să-și protejeze sănătatea și să se mențină pe linia de plutire din punct de vedere financiar - să nu regreseze, cel puțin.
Sectoarele economiei în care a fost posibilă practicarea muncii la distanță au făcut față mai bine crizei provocate de COVID-19.
Economia – în scădere, oamenii – necăjiți
„Economia are o scădere considerabilă”, iar aproape 40% dintre cetățeni au avut ori încă mai au „stări de depresie, stres, anxietate”, a sintetizat, cu referire la studii statistice oficiale, expertul economic Viorel Gîrbu, solicitat de corespondentul Sputnik Moldova să radiografieze starea economiei pe final de an.
„Economia nu s-a descurcat prea bine pe durata acestei crize - avea o scădere considerabila pe durata primelor 9 luni ale anului (-8,2%) și estimarile pentru sfârșit de an sunt, la fel, destul de pesimiste (-7,2%)”, a comentat expertul economic.
Viorel Gîrbu a menționat că „majoritatea sectoarelor economice sunt pe minus”.
În cazul sectorului agricol, situația a fost agravată și de secetă, a adăugat interlocutorul.
„Sectorul IT, cel financiar și cel de construcții au înregistrat fie o stagnare, fie o creștere modestă”, a spus Viorel Gîrbu.
Scăderea economiei a fost determinată de scăderea consumului final
„Criza a influențat modul de organizare a activității economice. Sectoarele în care s-a reușit flexibilizarea condițiilor de muncă (s-a trecut la munca de acasă) au redus din impactul crizei asupra acestora”, a constatat Viorel Gîrbu.
Potrivit lui, scăderea economică a fost influențată cel mai mult de reducerea consumului final, implicit de consumul final al gospodăriilor populației.
„Populația pare să fie afectată cel mai mult de criză, așa cum se poate deduce din activitatea instituțiilor financiare - volumul creditelor acordate populației este în scădere față de creșterea creditării agenților economici, ponderea creditelor neperformante acordate populației este în creștere, sectorul de microfinanțare, la fel, este în scădere, acordă mai puține credite populației”, a menționat Viorel Gîrbu.
Expertul economic a adăugat că „38,5% dintre gospodării, în perioada respectivă (primele 9 luni ale anului 2020), au declarat că cel puțin un membru al acestora a avut stare de depresie, stres, anxietate”, potrivit unui studiu la care a făcut referire Biroul Național de Statistică (BNS) – „Influența pandemiei COVID-19 asupra gospodăriei în trimestrul III 2020”.
„Datele cercetării denotă că mărimea veniturilor disponibile per o persoană diferă pe grupuri de gospodării, în funcție de faptul dacă acestea s-au confruntat cu dificultăți în perioada pandemiei. Se observă că respondenții gospodăriilor care și-au pierdut locul de muncă în țară dispun de venituri cu 39,3% mai mici în raport cu membrii gospodăriilor care continuă să muncească”, a punctat Viorel Gîrbu.
„De asemenea, venituri mai mici cu circa 26,6% au gospodăriile în care cel puțin un membru s-a întors în țară de peste hotare din motivul pierderii locului de muncă, față de gospodăriile membrii cărora continuă să lucreze în afara țării. Gospodăriile în care cel puțin un membru s-a confruntat cu stare de depresie, de asemenea, au înregistrat venituri mai mici cu circa 11,0% în raport cu cele care nu au declarat starea respectivă”, a mai constatat expertul economic.
Pronostic și soluții pentru anii ce vin
Viorel Gîrbu a spus că pronosticurile sale vizând evoluția economiei în anii următori „sunt pesimiste”.
„Guvernul nu a reușit să reducă din impactul negativ al crizei, suportul acordat este mic și formal. Economia a prezentat aceleași vulnerabilități: slab dezvoltată, acces limitat la creditare, forță de muncă slab pregatită, activități cu valoare adăugată mică, corupție, adminstrație ineficientă, servicii publice de calitate joasă”, a comentat expertul economic.
În opinia lui Viorel Gîrbu, „economia își va reveni dacă contextul internațional se va îmbunătăți. Dar, structural, economia și societatea sunt pe aceeași pantă descendentă”.
„Ce ne așteaptă, dar? Reiese că Republica Moldova e stat falimentar. De unde poate veni corecția?”, l-a întrebat corespondentul Sputnik pe Viorel Gîrbu.
„Din interior... Dacă va dori și va fi capabilă elita politică”, a răspuns expertul economic.
Viorel Gîrbu a adăugat însă că există și „riscuri regionale”, inclusiv cele ce decurg din agenda și interesele, inclusiv de ordin economic, ale „marilor jucători” de pe harta geopolitică a lumii.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
