- Domnule Gaiciuc, numirea recentă a cetățeanului american Karen Bonaby în funcția de consilier al Ministerului Apărării al Republicii Moldova a provocat, ca să spunem ușor, o reacție ambiguă în societatea moldovenească. Prezența acestei doamne este cu adevărat necesară în cadrul Ministerului Apărării?
- Aș dori să-i liniștesc pe cei care au reacționat la acest eveniment mai ales emoțional: nu înseamnă că Moldova aderă la NATO sau renunță la statutul său de neutralitate. Republica Moldova este un stat neutru, iar numirea expertului Karen Bonaby în această funcție nu contrazice statutul de neutralitate prevăzut de Constituția Republicii Moldova și nu constituie o ingerință în activitățile interne ale Armatei Naționale.
Mulți nu cunosc, dar inițiativa de a invita un cetățean american în cadrul Ministerului Apărării al Republicii Moldova în calitate de expert a apărut în 2018 și a venit de la ministrul de atunci Eugeniu Sturza. Nici sub ministrul Voicu, nici în timpul celui de-al doilea mandat al meu, această chestiune nu a fost abordată niciodată. Și când ambasadorul SUA mi-a prezentat-o pe doamna Bonaby zilele trecute, a fost rezultatul acelei inițiative de acum doi ani.
- Deci de fapt, ați fost pus în fața faptului împlinit?
- Da, dar vreau să atrag atenția că Karen Bonaby va lucra ca expert în departamentul de dezvoltare al Ministerului apărării și va supraveghea relația departamentului cu guvernul Statelor Unite. Inclusiv în chestiuni financiare. Numirea ei a avut loc în contextul relațiilor de cooperare bilaterală stabilite între cele două departamente de apărare. Cred că este important să menționăm că nu este consilier al ministrului Apărării.
Nu este un secret faptul că SUA ajută Armata Națională a Moldovei cu diverse resurse materiale și, desigur, are dreptul să știe cât de eficient sunt cheltuiți banii contribuabililor americani în țara noastră. Locotenent-colonelul pensionat Karen Bonaby, va supraveghea acest domeniu, precum și implementarea de programe comune precum Parteneriatul pentru Pace și alte programe de ajutor finanțate de SUA.
- „Dar chestiunea nu ține doar de persoana lui Karen Bonaby. Contactele regulate și din ce în ce mai intense cu NATO erodează într-o anumită măsură statutul de neutralitate al Moldovei?
- Din anul 1994, statutul de neutralitate al Moldovei este consfințit în Constituția țării, dar și în alte documente fundamentale. Nu au existat și nu există încercări de schimbare a acestui statut. În afară de aceasta, consider că nu ar fi rău ca statutul de neutralitate al Moldovei să fie consolidat și la nivel internațional.
- Cu toate acestea, în ultimii zece ani, personalul militar al Republicii Moldova participă cu regularitate la exerciții militare comune cu unități ale armatelor țărilor NATO. În același timp, de exemplu, această practică nu este respectată în țările CTSC. De ce există o astfel de distorsiune?
- Fiți de acord că neutralitatea nu este aceeași cu autoizolarea. Statutul neutru al țării nu exclude acordurile bilaterale din sfera militară, nu interzice studiul tehnologiilor militare avansate, metodele moderne de război și de comandă și control al unităților militare. În plus, exercițiile la care participă Armata Națională a Moldovei sunt, de obicei, de menținere a păcii și de natură umanitară.
Este important ca Armata Națională să participe la exerciții și misiuni de menținere a păcii, fie sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE, deoarece așa învață armata, dobândește experiență, devine profesionistă și își dezvoltă abilitățile de menținere a păcii. În același timp, această experiență este importantă pentru țară, deoarece după întoarcerea acasă, armata împărtășește cunoștințele colegilor, aplicând experiență în serviciul zilnic.
Apropo, militarii Armatei Naționale participă cu regularitate la diferite parade din Rusia, avem legături culturale și, să spunem, ceremoniale de lungă durată. Și, desigur, Ministerul Apărării din Moldova ajută de bunăvoie organizațiilor naționale de căutare, perpetuând memoria soldaților care au murit pe fronturile celui de-Al Doilea Război Mondial.
Dar în ceea ce privește cooperarea tehnico-militară directă - da, cu Federația Rusă se desfășoară la o scară mult mai mică decât cu aliații și partenerii NATO.
- Nu sunteți doar ministru al Apărării și general de divizie. Sunteți, de asemenea, o persoană cu studii superioare în istorie. Puteți evalua rolul contingentului de menținere a păcii pe Nistru, de exemplu, din punctul de vedere al dezvoltării istorice a Moldovei?
- Aș putea da o notă din punct de vedere al unei persoane simple. Din 1992, de la introducerea contingentului de menținere a păcii în Transnistria, nicio persoană nu a murit în ostilități. De aproape treizeci de ani nu s-a tras nicio împușcătură pe Nistru. Și acesta este cel mai important lucru.
- O parte a societății moldovenești consideră că țara nu are nevoie de o armată regulată, în principiu. Ei spun că ar fi suficiente unitățile de poliție. Ce părere ai despre această?
- Astăzi, nicio țară din lume, care se respectă nu renunță la propria armată. Acesta este unul dintre atributele importante ale statului. Apropo, conform rezultatelor unor studii sociologice din Moldova, s-a dovedit că, imediat după Biserică, Armata se bucură de cea mai mare încredere în rândul populației țării. Semnificativ mai mare decât în alte instituții publice.
Armata îndeplinește o funcție distinctă de stabilizare în Moldova, în plus, Armata a demonstrat în practică că asistența ei este semnificativă pentru populație, în special, în înlăturarea consecințelor dezastrelor naturale. De exemplu, soldații noștri au ajutat victimele inundațiilor, căderilor abundente de zăpadă și multe altele. Tot în acest an, peste 1 500 de militari au fost implicați în măsurile luate de autorități pentru prevenirea COVID-19, inclusiv la posturile din localitățile intrate în carantină (Soroca, Glodeni, Ștefan Vodă, Carahasani, Edineț), în construcția centrului COVID la Moldexpo, privind patrulele din Chișinău, Bălți și Cahul, măsuri pentru dezinfectarea oficiilor poștale din Chișinău, clădiri rezidențiale. Contribuția minitorilor noștri la asigurarea siguranței populației este deosebit de importantă, observ că în 11 luni din 2020, au descoperit și neutralizat 2.427 explozive din timpul celui de-Al Doilea Rrăzboi Mondial.
Dar există și argumentul educației militare-patriotice a tinerilor. Armata insuflă noii generații un sentiment de respect pentru propria țară, joacă un rol socio-psihologic important.
- Cum apreciați nivelul material și tehnic actual al Armatei Naționale a Republicii Moldova?
- Per ansamblu, satisfăcător. Armata Națională este echipată în principal cu echipament militar sovietic, produs în medie în anii '80 ai secolului trecut. Însă, în ciuda vechimii echipamentelor, exercițiile recente au dovedit că, cu o finanțare mică, efectuând întreținerea și reparațiile necesare, această tehnică poate fi utilizată în continuare pentru scopul propus, având o bună capacitate și rezistență de exploatare în condiții severe. Cred că pentru ca un „tanc” să se miște, la modul figurat vorbind, trebuie să fie întreținut și îngrijit corespunzător, întreținut în așa fel ca să fie mereu gata pentru luptă.
- Domnule Gaiciuc, ați fost pilot militar în perioada sovietică, sunteți ministrul Apărării în Moldova independentă. Puteți compara un soldat al „modelului URSS” cu actualii tineri soldați ai Armatei Naționale?
- Ei bine, va fi, desigur, extrem de subiectiv. Mi se pare că recruții sovietici arătau în general mai ... pregătiți. Acest lucru este de înțeles, în URSS organizații precum DOSAAF, lecțiile de pregătire militară primară la școală au jucat un rol important.
Dar știi ce este interesant. Vizitând unitățile astăzi, pot stabili dintr-o privire de cât timp se află la slujbă un soldat, de o lună sau două sau nouă. Cei care au reușit, ca să spunem așa, să încerce serviciul, par mult mai mari, mai maturi. În viața civilă, nu veți observa o schimbare la un tânăr într-un timp atât de scurt, iar în armată - instantaneu...
- Ați reușit să depășiți vechiul flagel al armatei sovietice - „dedovșina” în Armata Națională?
- Într-o măsură foarte mare. În primul rând, în prezent sunt în mod semnificativ mai puțini recruți în Armata Națională. Dacă în 1992 erau 80 la sută din recruți și doar 20 erau soldați în bază de contract, acum proporția este de aproximativ 50 la 50. Nu mai există termenul de „agresiune” în Armata Națională, deoarece durata serviciului militar este de 12 luni, toți soldații au aceeași vârstă și au fost recrutați odată. Nu neg că nu ar exista vreo încălcare a disciplinei în armată, dar luptăm împotriva acestui fenomen. Toți luptătorii sunt de aceeași vârstă, deci nu există „bătrâni”. În plus, psihologii cu normă întreagă, „liniile de asistență telefonică”, toate acestea au făcut posibilă reducerea la minimum a acestui fenomen în armata națională.
- Și ultimul lucru. Există avantaje pe care experiența de a sluji în Armata Națională a Republicii Moldova le oferă unui tânăr?
- Fără îndoială. La fel ca înainte, în orice structură moldovenească serioasă, agenții de securitate, poliție și în multe alte instituții de stat, se acordă preferință candidaților care au făcut armata. Pentru că știu: tânărului i s-a învățat disciplină, respect pentru bătrâni, conștiinciozitate.
Acest lucru nu este să menționăm faptul că serviciul militar a fost întotdeauna extrem de util pentru formarea caracterului unui om. Există avantaje în faptul că băieții își îndeplinesc datoria constituțională, mulți dintre ei au ocazia să rămână să lucreze în baza unui contract și să dobândească o profesie, câștiguri garantate, experiență în misiuni internaționale și așa mai departe. Toate acestea sunt bune pentru statul nostru, deoarece tinerii rămân în țară și contribuie la dezvoltarea acesteia.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
