Relațiile dintre Rusia și Occident au atins un nou nivel de declin - ministrul rus de Externe a declarat că dacă Europa nu dorește un dialog normal, atunci putem opri comunicarea cu liderii săi, scrie editorialistul Piotr Akopov pe site-ul RIA Novosti. Literalmente, chiar așa a spus.
"În ultimii douăzeci de ani am avut întotdeauna un sentiment al propriei noastre demnități. Dar acei oameni care sunt responsabili pentru politica externă în Occident nu înțeleg necesitatea unei conversații reciproc respectuoase. Poate că nu ar mai trebui să comunicăm cu ei pentru o vreme. Mai ales Ursula von der Leyen (președintele Comisiei Europene) declară că nu reușește să construiască un parteneriat geopolitic cu actualule autorități ruse. Păi, așa să fie, dacă vor ei acest lucru".
Serghei Lavrov a calificat declarația recentă a lui Von der Leyen, potrivit căreia este important să se renunțe la iluzia că Rusia, aflată sub actuala conducere, va putea restabili statutul de partener geopolitic al Uniunii Europene, drept „o declarație foarte serioasă din gura celui mai înalt oficial al Comisiei Europene”. Și aceasta nu este o exagerare: Europa dă de înțeles clar că nu este mulțumită de conducerea Rusiei - și nu-i convine pentru că urmărește o politică internă incorectă din punct de vedere european („otrăvirea lui Navalnîi”), cât și pentru că se implică în afacerile interne ale Europei („a spart serverul Bundestag-ului"), și în general este pe o poziție extrem de distructivă.
Adică Europa însăși se trece la personalizare, substituind interesele de stat și relațiile interstatale cu revendicări față de autoritățile rusești, și sunt niște revendicări de o asemenea natură care indică în mod clar un profund sentiment de superioritate (moral - dar nu numai) a Europei în raport cu Rusia. Ne-am dat seama că sunteți incorigibil și nu mai vrem să vă considerăm parteneri. Adică nu este vorba de Putin și Lavrov, ci de Rusia. Atâta timp cât este condusă de Putin și Lavrov? Ei bine, da - iar apoi vom vedea, dacă nu Navalnîi va fi cel care le va lua locul.
Mai mult, pentru Europa însăși un astfel de vector în raport cu Rusia este extrem de neprofitabil, dar ce e de făcut dacă nu are nici suficientă înțelepciune, nici independență geopolitică? Rusia cu siguranță nu poate băga mințile și viziunea asupra unei ordini mondiale benefice (inclusiv pentru Uniunea Europeană) în capul liderilor UE. Dar aceasta ar putea declara că nu vom vorbi pe acest ton: dacă nu doriți să comunicați respectuos și în condiții egale, atunci nu vom comunica deloc.
Serghi Lavrov a spus acest lucru marți la prezentarea raportului Clubului Valdai, iar miercuri și-a continuat gândul în timpul unui interviu pentru trei posturi de radio rusești (inclusiv radioul Sputnik). Jurnaliștii au încercat să clarifice declarația făcută în ajun: cum adică - vom opri comunicarea?
Lavrov a precizat că „apare întrebarea nu doar dacă va fi posibil ”businessul ca de obicei”, ci dacă este posibil în general business-ul cu Uniunea Europeană”, care „privește Rusia nu doar de sus, ci mai degrabă cu aroganță, cerând de la noi să răspundem pentru toate păcatele pe care noi, în opinia Uniunii Europene, le-am comis": "Eu cred că nu trebuie să dăm socoteală pentru nimic".
Însă nu vorbim despre relațiile economice - în distrugerea acestora Lavrov nu crede. Vorbim despre dialogul politic, care, de altfel, nu privește doar relațiile strict ruso-europene, ci și afacerile internaționale în general, inclusiv cele mai importante puncte de criză. În mod firesc, Rusia va menține un astfel de dialog cu țările europene aparte, dar ar putea refuza dialogul cu Uniunea Europeană, care ne spune:
"Că noi, în principiu, nu ne-am maturizat suficient pentru a fi un partener geopolitic al Uniunii Europene. Să alergăm și să ne umilim cred că este sub demnitatea noastră. Nu cred că trebuie să ne uităm în permanență la ceea ce spune Occidentul despre noi".
Faptul că nu ar trebui să ne raportăm la modul în care suntem percepuți de Occident nu este o idee nouă - nici pentru conducerea politică a țării, nici pentru opinia publică.
Au trecut de mult acele vremuri demente în care Rusia se curăța sub privirea atentă a „lumii civilizate” în speranța că vom fi „acceptați în familie”. Acum nu mai vorbim despre asta - Rusia și-a restabilit complet suveranitatea - nu doar pe scena globală, ci, mai important, la ea acasă. Nu este vorba doar de a pune lucrurile în ordine în țară și de o verticală funcțională a puterii, ci de a revenirea la o viziune independentă asupra lumii, inclusiv în geopolitică.
Adică noi - și oamenii care conduc politica noastră externă - nu numai că pornim de la interesele noastre naționale, ci le înțelegem și le formulăm independent, pe baza propriei noastre istorii și tradiții, a valorilor și experienței noastre. Aceasta este o caracteristică cheie nu doar pentru o mare putere, ci pentru o țară independentă.
Dar Rusia își definește prost interesele, se comportă prea timid, apelează tot timpul la dreptul internațional - astfel de reproșuri se aud adesea la adresa politicii noastre externe și a autorilor ei. Iată și în timpul interviului, lui Lavrov i s-a propus să acționeze mai dur, mai pe față, mai combativ - dacă Occidentul tot ne na insulta, atunci să lovim noi primii, să nu mai facem referire la dreptul internațional, toate aceste ONU ...
Lavrov a obiectat că „suntem încă oameni politicoși”.
"Și sunt convins că poziția noastră de a ne îndepărta de situația când tot privim spre Occident, ce crede el acolo despre noi, ar trebui să rămână în continuare în cadrul dreptului internațional".
Ei bine, desigur, atunci când nu există putere, ei vorbesc despre drept, dar există doar dreptul celui puternic... Nu, realitatea este că nu mai există niciun drept al celui puternic, adică lumea veche, occidentală, pleacă, Statele Unite (și Occidentul per ansamblu) nu mai sunt capabile nu numai să conducă popoarele, ci și pur și simplu să își mențină statutul existent. De aceea, Lavrov amintește că principalul conținut al transformărilor profunde care au loc în lume, redistribuirea echilibrului global al puterii "este procesul obiectiv al formării unei ordini mondiale mai democratice, multipolare. Mai mult, Lavrov consideră că aceasta va dura o epocă întreagă, adică vorbim despre decenii.
Dar anume în astfel de momente este important să faci un joc complex, pe mai multe niveluri, să nu te implici în aventuri, să nu încerci să-ți impui în mod primitiv voința celorlalți participanți la joc. Trebuie să-ți păstrezi fața - nu este o coincidență faptul că Lavrov și-a amintit despre poker și despre cel care clipește mai întâi - și nu trebuie să cedezi în fața provocărilor. Lavrov, la fel ca Putin, înțelege foarte bine acest lucru.
„Dar pentru a ne dezechilibra, inclusiv nu numai prin atacuri directe asupra Federației Ruse în toate sferele posibile și imaginabile prin concurență neloială, sancțiuni nelegitime și altele de acest fel, ci și prin dezechilibrarea situației din jurul granițelor noastre, nepermițându-ne să ne concentrăm asupra unor lucruri edificatoare, - evident, această dorință este absolut evidentă la ei. Și totuși, cu toate aceste instincte umane, cu toate tentațiile de a răspunde conform principiului „singur ești un prost”, sunt convins că trebuie să rămânem în cadrul dreptului internațional”.
Cuvintele despre „dreptul internațional” de aici pot fi înlocuite cu „păstrați-vă calmul, calculul strategic și urmați-vă calea”. Da, să faci un joc care are loc adesea fără cuvinte grele, sau chiar fără cuvinte deloc - nu întâmplător, răspunzând la întrebarea că „dacă o luptă este inevitabilă, lovește primul”, dacă e așa, atunci „să facem deja ceva pentru ca să nu ne fie atât de obijduitor când va veni următorul pachet de sancțiuni împotriva noastră", Lavrov s-a exprimat foarte delicat:
„Nu am dreptul să intru în detalii, dar mi se pare că în ultimii ani am procedat anume așa în mai multe cazuri”.
Nici Serghei Lavrov, nici Vladimir Putin nu pot fi numiți nici jucători geopolitici slabi, nici visători desprinși de realitate, nici oportuniști tactici - urmăresc cu încăpățânare o linie de politică externă care să redea Rusiei locul său în lume și într-o lume care este reformatată și creată în ochii noștri (cu participarea lor directă).
Da, au început jocul având cărți foarte slabe în mână - și chiar și acum trebuie să joace mult pe propriul teritoriu, post-sovietic. Dar ponderea internațională a Rusiei a crescut cu mult - ceea ce, totuși, nu i-a făvut să se îmbete ci apă rece nici pe Lavrov, nici pe Putin. Pentru că sunt optimiști: atât în sensul în care a glumit șeful Ministerului de Externe - „dacă un pesimist spune că mai rău nu va fi, atunci un optimist spune: ar putea fi și mai rău” -, cât și în ceea ce privește încrederea în succesul muncii lor, strategie neschimbată și tactici flexibile. În același timp, „sentimentul propriei superiorități este foarte periculos”, a spus Lavrov, vorbind despre politica SUA, dar uneori ne lipsește, i-au obiectat lui. Iar nouă ne este suficientă sentimentul propriei demnități, a replicat Lavrov - și anume așa este.
Pentru că totul începe cu o evaluare sobră a propriilor capacități, iar cei care cred în propria lor superioritate încep să abuzeze de ea și își pierd simțul realității, ratând momentul în care puterea lor se șubrezește și reputația lor se prăbușește. Iar sentimentul propriei demnități se bazează pe cunoașterea ta și a forțelor tale, pe amintirea căilor bătătorite de cei de până la tine și urmarea scopului pe care ți l-a pus soarta. Acest lucru este valabil atât pentru oamenilor, cât și pentru marile puteri.
Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
