CHIȘINĂU, 28 sept – Sputnik. Mai mulți vorbitori de limbă rusă, preponderent în etate, au declarat astăzi, într-o conferință de presă, că le sunt lezate o serie de drepturi din cauza faptului că pe teritoriul Republicii Moldova nu este respectat „statutul special” al limbii ruse, prevăzut de legislație. Dificultățile, potrivit lor, țin de viața de zi cu zi – de la interacțiunea cu medicul până la cea cu organele de drept.
Potrivit legislației moldovenești, limba rusă are un „statut special”, dar vorbitorii la conferința de presă au explicat că vor mai multă claritate în privința modului în care trebuie să funcționeze acesta.
Conferința de presă a fost organizată de Piotr Guțul, președintele Organizației republicane obștești „Protecția consumatorului”, având tema „Cu privire la statutul limbii ruse”.
Piotr Guțul a spus chiar că organizația sa intenționează să acționeze statul în judecată.
Potrivit participanților la conferință, anterior ei le-au semnalat problema președintelui Igor Dodon și președintelui Parlamentului, Zinaida Greceanîi, dar nu au primit un răspuns.
Piotr Guțul a subliniat că „limba rusă este una din cele șase limbi cu statut oficial” la ONU, dar și la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO).
În conferința de presă s-a menționat că mulți veterani ai celui de-al Doilea Război Mondial au vârste de peste 80 de ani și deja nu mai sunt în măsură să învețe bine limba de stat a Republicii Moldova, inclusiv din cauza problemelor de auz și vedere pe care le au.
Unii vorbitori la conferința de presă au spus că știu limba de stat suficient cât s-o vorbească, dar insuficient pentru a se exprima într-un cadru oficial-administrativ, în relațiile cu instituțiile statului.
Vorbitorii de rusă au povestit că le este dificil să înțeleagă diagnosticul pus de medici și indicațiile acestuia, scrise doar în română, au dificultăți cu rețetele pentru farmacii, dar și cu prospectele medicamentelor, care de multe ori nu sunt traduse în rusă ori sunt tipărite cu litere atât de mici, încât au nevoie de lupă la citirea lor.
De asemenea, participanții la conferință s-au plâns că în relația cu instanțele de judecată sunt nevoiți să traducă documentele în rusă, suportând cheltuieli importante.
Alte situații în care vorbitorii de rusă se consideră lezați în drepturi sunt cele în care nu le este oferită posibilitatea să completeze anchetele sociale în limba rusă, la solicitarea asistenței sociale, sau nu pot perfecta în rusă contractele cu furnizorii de servicii.
Menționăm că, pe 4 iunie 2018, Curtea Constituțională a constatat, într-o analiză a sa, că „caracterul oficial al limbii române în Republica Moldova nu exclude traducerea actelor normative adoptate sau emise de către unele autorități centrale ale Republicii Moldova în alte limbi, garantarea de către stat a dreptului la educație în limba rusă, publicarea actelor normative, a comunicărilor oficiale și a altor informații de importanță națională în limba rusă și afișarea denumirilor instituțiilor și a localurilor publice în limba rusă.
Curtea a mai constatat: „Potrivit articolului 13 din Constituție, în Republica Moldova limba de stat este limba română. Totuși, limba rusă beneficiază de un statut special, manifestat în special (i) prin obligativitatea traducerii tuturor legilor și a altor acte normative în limba rusă; (ii) prin garantarea realizării drepturilor minorităților naționale la educație preșcolară, la studii primare, medii, superioare și postuniversitare în limba rusă; și (iii) prin posibilitatea persoanelor aparținând minorităților naționale de a se adresa instituțiilor publice în limba rusă și de a primi răspuns în această limbă.”.
Curtea Constituțională a subliniat atunci că „Declarația de Independență a Republicii Moldova a anunțat aderarea la Carta de la Paris pentru o nouă Europă. Prin urmare, salvgardarea drepturilor lingvistice ale minorităților naționale din Republica Moldova face parte din identitatea sa constituțională”.
Curtea Constituțională a concluzionat că problemele din această sferă trebuie discutate în cadrul Parlamentului.
În iunie 2018, Curtea Constituțională a constatat caracterul desuet al Legii cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, în situația în care denumirea de „Republică Sovietică Socialistă Moldovenească” nu mai există din 23 mai 1991, când numele statului nostru s-a modificat în Republica Moldova”.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
