File din trecut: Istoria clădirii Filarmonicii Naționale

Filarmonica Națională a fost deschisă în anul 1940, însă edificiul care a găzduit această instituție muzicală are o istorie mult mai veche. Detalii am aflat de la scriitorul și cronicarul istoric Iurie Colesnic.

Clădirea Filarmonicii Naționale din Chișinău a fost întotdeauna considerată una dintre cărțile de vizită ale Chișinăului, iar acest templu adevărat al artei a obținut faima și peste hotarele țării noastre. Puțini însă știu că actuala clădire a Filarmonicii a fost mai întâi un circ, fiind proiectată la sfârșitul secolului al XIX-lea de celebrul arhitect al Chișinăului Mihail Cekerul-Kush.

"Edificiul datează din anul 1912. În acele timpuri oamenii erau pasionați de circ, iar clădirea găzduia în fiecare săptămână sute de spectatori", a relatat Iurie Colesnic.

În anul 1920,  în acea clădire se jucau piese de teatru și doar în 1940 Filarmonica de Stat a Moldovei a fost constituită ca instituție. După cel de-al Doilea Război Mondial, Filarmonica a cunoscut un nou avânt, devenind treptat centrul vieții culturale al țării și principala sală de concerte din Chișinău. Două decenii mai târziu, în anii 60, clădirea a fost reconstruită. Lucrarea a fost supravegheată de talentatul arhitect moldovean Vladimir Voițehovski.

"Au fost renovate sălile mari și mici și s-a decis schimbarea fațadei. Tot atunci, intrarea principală a clădirii a fost decorată cu un portic cu șase coloane. Filarmonica a dobândit un aspect solemn și deosebit", a spus cronicarul.

De menționat este că marile vedete de operă, de estradă și ale artei simfonice au făcut primii pași în cariera lor anume în Filarmonica de la Chișinău. Aici au răsunat vocea Mariei Bieșu și ale lui Mihail Munteanu, Nicolae Sulac și Tamara Ciobanu. Au evoluat și ansamblurile „Joc”, „Flueraș”, „Lăutarii”, precum și figuri proeminente ale culturii moldovenești - Timofei Gurtovoi, Veronica Garștea, Boris Miliutin, Dumitru Goia, Ghita Strahilevici, Serghei Lunchevici, Vladimir Curbet, Victor Copacinski, Nicolae Botgros.

De asemena, la Filarmonică au evoluat celebrele ansambluri de estradă „Noroc” și „Plai”, au cântat Ion Suruceanu, Iurie Sadovnic, Nadejda Cepraga, Maria Codreanu și Mihai Dolgan. Mândria Filarmonicii Naționale moderne o reprezintă grupurile de renume mondial - Orchestra Simfonică și Corul Academic Doina, fondat în 1930.

În 2003, Filarmonicii Naționale i s-a dat numele lui Serghei Lunchevici.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova