Printre cauzele ce impun amendarea textului constituțional, președintele a enumerat: blocajele constituționale din perioada 2014-2020 în relațiile președinte – Guvern – Parlament; traseismul politic; inițiativele privind reducerea numărului de deputați; problemele de securitate națională. Șeful statului face trimitere și la inițiativele obștești privind oportunitatea omiterii din Constituție a stipulărilor care prevăd posibilitatea lichidării statului pe calea referendumului național.
Într-un interviu acordat pentru Sputnik Moldova, expertul în studii de securitate Aurelian Lavric, care este și conferențiar universitar, a remarcat că inițiativa care vine din partea unor juriști din societatea civilă și unor oameni politici privind efectuarea unei reforme constituționale este demnă de a fi discutată, iar ajustarea prevederilor din Constituție va contribui la eradicarea instabilității politice.
"Acum 26 de ani Constituția era un document, care în contextul politic de atunci, regional și chiar internațional, făcea față cerințelor vremii. Odată cu trecerea anilor unele prevederi constituționale nu mai sunt actuale, iar o eventuală reformă constituțională trebuie discutată pentru a îmbunătăți Legea Supremă", a spus Aurelian Lavric.
În opinia expertului, modificările asupra reformelor constituţionale trebuie să aibă loc printr-un referendum național, iar la consultări să participe nu doar juruști dar și reprezentanții societății civile, academicieni și persoane notorii din diverse domenii.
"În primul rând, vor trebui inițiate consultări la care să participe persoanele care au ceva de spus. Nu este exclus ca din societate să vină unele inițiative privind introducerea unor noi prevederi în Constituție. Dacă societatea va accepta aceste modificări, ea se va responsabiliza, va pune presiune și pe politicieni ca să se acționeze în beneficiul tuturor", a remarcat expertul.
Cât privește modificările care trebuie introduse în textul Constituției , specialistul s-a referit la rolul pe care îl are Curtea Constituțională și relația dintre ramurile puterii de stat.
"Curtea Constituțională – acest organ și-a atribuit niște prerogative improprii unei instanțe de jurisdicție constituțională, care depășesc competențele unor asemenea instituții. În ultimii ani, CC a intrat în zona unor interpretări și manipulări – lucru pe care o instituție de o asemenea importanță nu ar trebui să-l admită. De asemenea, din perspectiva viitoarelor amendamente constituționale va trebui foarte clar de delimitat atribuțiile Parlamentului și raporturile Legislativului față de Șeful Statului și viceversa, întrucât suspendările Președintelui la care am asistat, până nu demult, au fost o rușine pentru Moldova", a menționat conferențiarul universitar.
Totodată, specialistul s-a referit și la inițiativele obștești privind oportunitatea omiterii din Constituție a stipulărilor care prevăd posibilitatea lichidării statului pe calea referendumului național, menționând că este necesar să fie introduse în Constituție prevederi privind politica externă echilibrată a statului.
"Aici mă refer la referendumul republican care s-ar pronunța pentru unirea Moldovei cu România. Această prevedere este strâns legată de aspirațiile Republicii Moldova ca entitate politică privind reintegrarea țării. Constituția garantează dreptul la opinie. Statele consolidate însă nu permit subminarea statalității în interiorul lor, ele iau măsuri de consolidare, de fortificare a organismului statal și eu cred că Moldova trebuie să procedeze exact așa, pentru a oferi o previzibilitate și a da un semnal agenților economici și investitorilor că statul acesta are o perspectivă. Nu eliminăm România de lângă noi. Putem și trebuie să avem relații foarte bune cu România, Rusia, Ucraina, Uniunea Europeană ș.a. La ora actuală, însă arhitectura europeană este construită în așa mod că orice chestiune legată de modificarea granițelor nu este salutată de UE și NATO, iar România nu poate acționa de una singură fiind subordonată instituțiilor de la Bruxelles, iar de acolo nu există semnale că ei ar încuraja asemenea reconfigurări teritoriale", a punctat Aurelian Lavric.
Amintim că decizia privind crearea unei comisii pentru reforma constituțională a fost luată ieri, în cadrul unei întrevederi la care a participat șeful statului, Igor Dodon, și foști președinți ai Curții Constituționale Victor Pușcaș și Dumitru Pulbere. Din componența Comisiei pentru Reforma Constituțională vor face parte reprezentanți ai mediului academic și societății civile din Republica Moldova.
Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
