Cum gestionează Moldova pandemia de COVID-19, din perspectiva OMS

Stela Gheorghiță: Cifrele din Marea Britanie demonstrează că ponderea lucrătorilor medicali bolnavi de COVID-19, din secțiile de terapie intensivă, este mai mare decât media infectării lucrătorilor medicali din Moldova.

De la începutul pandemiei de COVID-19, autoritățile din sănătate au fost constant criticate de către opoziția politică pentru faptul că nu fac față situației. În replică, reprezentanții Ministerului Sănătății și Agenției Naționale pentru Sănătate Publică au explicat că măsurile privind testarea, prevenirea îmbolnăvirii și tratamentul bolnavilor au fost implementate în conformitate cu toate recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Despre acțiunile autorităților am discutat, în cadrul emisiunii ”ATITUDINI”, cu Stela Gheorghiță, coordonatoare Programe Urgențe în Sănătate Publică, Biroul OMS în Republica Moldova.

- Din perspectiva OMS, cum a gestionat Republica Moldova pandemia până în prezent?

Moldova a primit mai multe recomandări cu privire la organizarea activităților de gestionare a unei stări de urgență în sănătatea publică. În baza recomandărilor, a fost elaborat un plan de răspuns la pandemia COVID-19. Acesta include mai multe componente esențiale, inclusiv supravegherea epidemiologică și depistarea cazurilor de îmbolnăviri, acordarea asistenței medicale, managementul clinic al cazurilor de boală.

- Și cum ne-am descurcat, la aceste capitole?

Când vorbim despre gestionarea unei pandemii, trebuie să ținem cont de mai multe aspecte: sistemul de sănătate,  care trebuie sa-și facă treaba, agențiile și instituțiile de stat, care trebuie să fie implicate în gestionarea pandemiei, cum ar fi autoritățile din punctele de trecere ale frontierei. Acestea trebuie să identifice cazurile de boală și să le gestioneze corect. Componentul de comunicare este foarte important și a fost unul foarte bun. Încă de la începutul pandemiei, au fost transmise  mesaje populației și jurnaliștilor. De asemenea, relevant este rolul fiecărui cetățean în comunitate, căci nicio pandemie nu poate fi gestionată dacă membrii societății nu sunt responsabili și nu respectă măsurile cu privire la spălarea mâinilor, purtarea măștilor și păstrarea distanței sociale. Experiența altor state arată că aceste măsuri sunt eficiente.  

-  De la începutul pandemiei, au fost vehiculate informații, în mediul on-line și unele instituții media, de către politicieni și reprezentanți ai societății civile, potrivit cărora Republica Moldova are cel mai mare număr de îmbolnăviri și decese de COVID-19. Ce arată evaluarea OMS?

Dacă analizăm cifrele, vedem că Republica Moldova este la nivelul țărilor din regiune, care înregistrează un număr comparabil de cazuri la 100 de mii de populație sau un milion. Când vorbim despre ”primele locuri” trebuie să analizăm prin prisma lucrurilor comparabile. Simplu spus, comparăm prunele cu prunele și nu prunele cu perele. De aceea, în epidemiologie calculele sunt făcute în baza indicatorilor de 100 de mii sau un milion de populație. Republica Moldova nu este departe de țările din regiunea europeană. Pe primele locuri, la capitolul îmbolnăviri, se mențin Belgia, Spania, Italia, unde pandemia a început mai devreme decât în Moldova. La debutul epidemiei în Moldova, nu se cunoștea nimic despre manifestarea bolii.

Am avut ghidul pentru management clinic al OMS, care includea schemele de tratament. Apoi a apărut ghidul pentru gestionarea cazurilor severe, recomandările căruia au fost, ulterior, transpuse în ghidurile naționale. Astfel, lucrătorii medicali au avut acces la practicile de succes aplicate în alte țări. Momentul pozitiv este că, la începutul pandemiei, Republica Moldova a aplicat strategia de spitalizare. Ca urmare, persoanele infectate au fost imediat izolate în instituțiile medicale și au primit ajutorul necesar. Erau externate abia după ce medicii se asigurau că pacienții nu mai elimină virusul. După externare, ei rămâneau izolați la domiciliu încă 14 zile. Strategia a funcționat, și a permis sistemului de sănătate să se pregătească pentru un flux mai mare de bolnavi, pe care îl avem în prezent.

- Numărul mare de îmbolnăviri printre lucrătorii medicali în țara noastră a fost o situație inevitabilă sau e vorba de iresponsabilitatea managerilor instituțiilor medicale?  Este posibil ca măsurile de protecție împotriva COVID-19 să protejeze 100%  lucrătorii medicali ? OMS a anunțat anterior, referindu-se la situația mondială, că cei mai mulți lucrători medicali s-au infectat la locul de muncă – unii pentru că au fost în contact direct cu bolnavii, alții deoarece nu au folosit corect echipamentele de protecție sau nu au avut suficiente echipamente de protecție. Pentru că se fac multe speculații pe acest subiect, explicați, vă rog, care sunt cauzele obiective care stau la baza numărului mare de îmbolnăviri printre lucrătorii medicali, ca urmare a evaluărilor OMS.

Încă de la începutul instituirii stării de urgență în sănătate publică, la nivel internațional, directorul OMS a atenționat că lucrătorii medicali au un risc mai mare de a contracta virusul, prin prisma activității profesionale. Nivelul de afectare a lucrătorilor medicali diferă de la țară la țară, deoarece e diferită și metodologia de colectare a datelor. Cifrele din Marea Britanie demonstrează că ponderea lucrătorilor medicali bolnavi de COVID-19 din secțiile de terapie intensivă este mai mare decât media infectării lucrătorilor medicali din Moldova. Nu avem vreo țară care să nu fi raportat că nu au lucrători medicali infectați. De aceea, angajații și vizitatorii instituțiilor medicale trebuie să respecte cu vigilență măsurile incluse în sistemul de prevenire și control al infecțiilor. Și de la începutul pandemiei ne-am convins cât de importante sunt aceste măsuri, care previn transmiterea infecției de la pacient la lucrător medical și invers.

- Autoritățile din sănătate au fost mereu acuzate că fac prea puține teste, că trebuie toți testați. În replică, Ministerul Sănătății și Agenția Națională pentru Sănătate Publică au făcut referire la recomandările OMS cu privire la efectuarea testărilor. Să clarificăm: în ce cazuri trebuie făcute testele COVID? Și dacă au procedat corect autoritățile?

OMS recomandă metoda standard de testare în baza definiției de caz suspect, adică a manifestărilor clinice respiratorii și legăturii epidemiologice cu un caz confirmat. Însă pot fi aplicate și strategii suplimentare de testare, ceea ce fac multe state, inclusiv Republica Moldova.

Vorbim despre strategii de testare a lucrătorilor medicali, care riscă să se infecteze și să infecteze și pe alții, lucrătorii și beneficiarii instituțiilor de îngrijiri pe termen lung, cum ar fi, de exemplu, persoanele cu nevoi speciale, care nu pot aplica singuri aceste măsuri. Și atunci sunt testate pentru a preveni răspândirea infecției. O altă categorie de state, inclusiv Coreea, testează masiv populația. Mai ales că este una dintre țările care a inițiat elaborarea testelor și a construit o rețea de testare pentru toți doritorii. Fiecare stat își alege strategia de testare în funcție de capacitățile și resursele disponibile pentru depistarea acestei boli la o etapă precoce. Testarea însă nu este eficientă dacă ulterior, după aflarea statutului, nu sunt respectate măsurile de prevenire a răspândirii infecției, inclusiv izolarea la domiciliu pentru 14 zile, și nu este aplicat tratamentul conform tuturor recomandărilor medicilor.

Aceasta este doar o secvență din discuția cu Stela Gheorghiță, coordonatoare  Programe Urgențe în Sănătate Publică, Biroul OMS în Republica Moldova. Accesați fișierul audio atașat, pentru a asculta integral interviul.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova