CHIȘINĂU, 12 iun - Sputnik. În lunile mai și iunie statul a realizat 14 licitații de vânzare a valorilor mobiliare de stat – a bonurilor de trezorerie și a obligațiunilor de stat - și se pare că acest instrument financiar ar putea deveni colacul de salvare pentru Guvern, în condițiile în care, pe fundalul crizei, deficitul bugetar a fost revizuit de la 7,4 miliarde de lei la 16,2 miliarde.
Autoritățile urmau să contracteze un împrumut în valoare de 200 de milioane de euro din partea Federației Ruse, în speranța că acest credit va acoperi necesitățile stringente și vor fi efectuate și investiții. Împrumutul urma să fie oferit cu o dobândă de 2% anual, pe un termen de 10 ani. Prima tranșă de 100 de milioane de euro trebuia să fie transferată timp de 30 de zile din data intrării în vigoare a Legii privind ratificarea acordului cu Rusia.
În data de 7 mai însă, magistrații Curții Constituționale au declarat neconstituțional acordul de împrumut dintre Republica Moldova și Federația Rusă.
Asta după ce opoziția a reclamat pretinse clauze defavorabile pentru Republica Moldova. Sesizarea a fost depusă la CC de către de deputatul din grupul parlamentar PRO Moldova Sergiu Sîrbu. Mai multe prevederi au fost contestate și de deputații din PAS și PPPDA.
După decizia Curții Constituționale, Moscova a venit cu o reacție.
„Rusia a vrut sincer să ajute Moldova, dar, din păcate, politicienii moldoveni pun ambițiile politice mai presus de interesele cetățenilor”, - a declarat viceministrul de Externe al Rusiei, Andrei Rudenko.
În aceste condiții, Guvernul este nevoit să caute surse financiare în altă parte, și anume pe intern. Ministerul Finanțelor intențioenază să contracteze 4 miliarde de lei prin emisiunea hârtiilor de valoare - adică suma care era prevăzută să fie acoperită prin contractarea creditului rus.
„Conform legii bugetului de stat rectificat, sunt prevăzute mai multe surse de finanțare a acestui deficit. De asemenea, drept sursă de finanțare, este prevăzută emisiunea valorilor mobiliare de stat pe piața internă în sumă de 4 miliarde de lei”, a declarat ministrul Finanțelor Sergiu Pușcuța pentru Sputnik Moldova.
Ce reprezintă valorile mobiliare de stat
Valorile mobiliare de stat sunt instrumente financiare care fac parte din datoria publică din momentul în care sunt emise de stat.
Cu alte cuvinte, statul ia bani cu împrumut de la persoane fizice sau juridice prin emiterea bonurilor de trezorerie sau a obligațiunilor de stat, pe care se obligă să le răscumpere într-un termen determinat, plâtind și o dobândă. Aceste împrumuturi se iau pe termen scurt (91 de zile), mediu (182 de zile) și lung (364 de zile).
Cei care îi împrumută statului anumite sume de bani participă la dezvoltarea economiei și activității investiționale și, indirect, la crearea locurilor de muncă.
Licitaţiile de vânzare a VMS se desfăşoară în conformitate cu un calendar orientativ elaborat şi aprobat trimestrial de către Ministerul Finanţelor.
Persoană fizică sau juridică poate procura valori mobiliare de stat prin intermediul unui dealer primar.
Autoritățile susțin că din momentul înființării pieței valorilor mobiliare de stat în 1995, statul n-a avut niciodată restanțe la plata pentru răscumpărarea valorilor mobiliare de stat sau a dobânzilor.
Cererea pentru hârtiile de valoare
În unele cazuri, cererea pentru VMS este mai mare decât oferta. Pe 2 iunie statul a vândut bonuri de trezorerie în valoare totală de peste 76 de milioane de lei la o rată nominală a dobânzii de 3,97%, deși volumul cererii a fost atunci de peste 186 de milioane.
În aceeași zi însă Ministerul Finanțelor a prezentat o ofertă de 15 milioane de lei pentru emiterea obligațiunilor de stat, dar cererea pentru aceste hârtii de valoare abia a depășit cifra de 2 milioane de lei.
Ce spun experții despre împrumuturile sub formă de titluri de stat
Expertul economic Veaceslav Ioniță a declarat pentru Sputnik Moldova că ar fi mult mai oportun dacă statul s-ar împrumuta pentru a acoperi deficitul din exterior. Totuși, volumul de bani pe care autoritățile intenționează să-l ia cu împrumut prin emiterea hârtiilor de valoare nu presupune riscuri, afirmă expertul.
„În opinia mea, în Republica Moldova cel mai bine este să ne împrumutăm pe extern, dar împrumuturi de 5-6 sau chiar 7 miliarde de lei pe intern nu sunt o problemă. A fost o problemă acum doi ani, când banii de pe intern au intrat deodată la consum, s-au dus pe piața valutară. Desigur că ar fi mai bine să ne împrumutăm de pe extern, dar ținând cont de faptul că deja au venit de la Fondul Monetar 234 de milioane de dolari, cred că acum dacă vom avea și un împrumut pe intern nu este o problemă. Cert este că Guvernul trebuie să se împrumute cât mai mult posibil. Nu sună a ceva greșit. Asta fac toate guvernele din lume și asta este unica soluție în condiții de criză”, a declarat pentru Sputnik Veaceslav Ioniță.
Totuși, economistul consideră că statul va trebui să folosească o parte din banii luați cu împrumut pe intern, pentru proiecte investiționale, nu doar pentru consum.
„Dacă se va reuși să se dea o parte din bani și la investiții, ar fi bine. Știu că este criză, trebie în primul rând să se plătească salarii și pensii, dar dacă Guvernul va reuși măcar puțin să susțină economia prin investiții, ținând cont de toți parametrii care-i avem noi, ar fi oportun. Inflația s-a dus acum în jos, pentru că am avut șocul de anul trecut din luna mai. Anul acesta nu am avut șoc și inflația s-a dus chiar sub așteptări, rezervele sunt mari, de aceea aici nu văd o problemă dacă Guvernul se va împrumuta pe intern”, a conchis Veaceslav Ioniță.
Amintim că pe 17 aprilie Guvernul a operat modificări fără precedent la bugetul de stat pe fundalul pandemiei care a dus la necesitatea revizuirii cheltuielilor, veniturilor și a deficitului.
Astfel, s-a estimat că veniturile vor fi de 61,67 de miliarde de lei - cu 7,5 miliarde de lei sau cu 11% mai mici față de cele aprobate anterior. Cheltuielile vor fi de 77,9 miliarde de lei - cu 1,3 miliarde de lei mai mari decât au fost aprobate inițial sau cu 1,6%. Deficitul Bugetului Public Național a fost estimat la 16,2 miliarde de lei - va constitui 6,7% din PIB, față de 3,25% cât a fost estimat inițial. Valoarea deficitului aprobată în proiectul inițial a fost de 7,4 miliarde de lei.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
