CHIȘINĂU, 10 iun - Sputnik, Sofia Melnicuk. Demonstrațiile împotriva rasismului și violenței polițienești care au zguduit Statele Unite de la sfârșitul lunii mai au făcut ca americanii să se întrebe dacă mai au nevoie de oamenii legii. Samavolnicia, despre care vorbesc activiștii și scrie mass-media, se propune să fie oprită în câteva moduri: să se efectueze o reformă radicală, să priveze poliția de finanțare și chiar să scape de ea definitiv. Cât de realist este un asemenea scenariu aflați din materialul RIA Novosti.
Timpul reformelor
Democrații au introdus un proiect de lege pentru a fi aprobat de Congres în vederea facilitării urmăririi penale a angajaților forțelor de ordine. În esență, este vorba despre abolirea imunității care protejează poliția împotriva procedurilor, dacă încalcă drepturile omului în timpul reținerii. Polițiștii au dreptul să folosească forța și armele de foc la propria discreție - doar 43 la sută dintre americani dețin arme de foc.
”Deoarece nu există doar o singură cale de eradicare a rasismului sistematic și a măsurilor de control excesive, a venit momentul unor modificări structurale prin reforme”, este menționat în mesajul congresmenilor.
Documentul a fost numit ”Justice Act 2020”, un răspuns la uciderile recente ale afro-americanilor. Și, după cum spun criticii, este ”cea mai agresivă intervenție a Congresului în activitatea poliției” din istoria modernă.
S-a propus crearea unui sistem național de control al Poliției. În special, li se va cere oamenilor legii să raporteze despre fiecare caz de aplicare a forței. Tehnicile de sufocare vor fi interzise - din această cauză a murit George Floyd. Aceștia vor introduce cursuri de formare pentru a preveni o atitudine părtinitoare față de infractori - altfel nu va exista niciun fel de finanțare de la stat.
Din 1977, cheltuielile guvernelor regionale și locale pentru poliție au crescut de la 42 la 115 miliarde de dolari. În același timp, cota fondurilor bugetare alocate pentru nevoile oamenilor legii nu s-a schimbat - constituie aproximativ patru procente.
Structurile de forță sunt destul de scumpe. De exemplu, departamentul de poliție al orașului Austin din 2012 până în 2017 a cheltuit peste un milion de dolari pentru veste antiglonț, căști, bastoane, grenade cu fum, pistoale cu gaz și alte muniții. Aproximativ tot atât de mult au cheltuit colegii lor din El Paso și Denver.
Echipamentul complet al unui polițist - haine, arma, electroșokerul, emițătorul radio portabil, armura de corp - este de aproximativ 4,5 mii de dolari. O mașină cu un radar, un computer și un sistem de urmărire - 25-50 de mii, în funcție de model. Salariul unui polițist este de aproximativ 82 de mii de dolari pe an, ceea ce este 1,5 ori mai mult decât venitul mediu al unui cetățean american.
Problema banilor a devenit deosebit de actuală din cauza recesiunii economice cauzate de epidemia de coronavirus. În New York, de exemplu, autoritățile solicită menținerea bugetului poliției de șase miliarde de dolari, în timp ce structurile educaționale și programele de tineret vor pierde până la 80% din subvenții.
Nu-s bani, nu-s probleme
Îndemnurile de a întrerupe finanțarea forțelor de ordine au fost date în 2014 în timpul manifestațiilor împotriva violenței polițienești din Missouri.
Susținătorii acestei măsuri radicale consideră că trainingurile și controlul nu ajută la nimic: până la urmă, numărul morților este în creștere. Este adevărat, statisticile nu sunt cel mai puternic argument aici. Conform unei surse, americanii albi mor mai des în confruntări cu ofițerii de ordine. În alte cazuri, există de două ori mai multe victime în rândul afro-americanilor. Potrivit CNN, poliția americană este mai agresivă decât cea din orice altă țară dezvoltată: în 2018, aproximativ o mie de oameni au fost împușcați mortal în Statele Unite. Pentru comparație, în Germania au fost unsprezece, în Australia - opt, în Suedia - șase, în Marea Britanie - trei.
Prin urmare, mulți se arată convinși că singurul lucru care va permite ruperea cercului vicios este ca Poliția să fie lăsată fără finanțare. Banii care se vor elibera trebuie direcționați către cei care au nevoie de ei. După cum a explicat Patrice Kullors, co-fondator al mișcării Viața negrilor contează (Black Lives Matter), „este vorba despre reinvestirea în comunitățile negre care suferă de multe lipsuri”. Acest lucru, potrivit lui Kullors, este mult mai important decât tragerea la răspundere a unor polițiști concreți.
În plus, se pot da bani școlilor și spitalelor, celor implicați în sănătatea mintală și prevenirea violenței în familie.
Ordine fără oameni ai legii
Unii merg chiar mai departe și sugerează pur și simplu desființarea poliției. În Minneapolis, unde a murit George Floyd, acest obiectiv a fost stabilit de organizația publică MPD150. Polițiștii sunt „străini cu arme”, iar psihologii, asistenții sociali și avocații pentru victime ar trebui „să lucreze în aceste situații de criză”, explică activiștii.
Dacă oferiți săracilor o educație bună, să fie angajați și să se ocupe cu profilaxia sănătății mintale, agențiile de aplicare a legii nu vor fi deloc necesare.
Ce e de făcut cu tâlharii înarmați, ucigașii și alți răufăcători? MPD 150 răspunde că infracțiunile sunt comise atunci când o persoană nu poate satisface nevoile de bază în alte moduri. "Pentru a răspunde la acte violente, este nevoie de un contingent specializat limitat", susțin activiștii sociali. "Acum polițiștii nu fac doar acest lucru. Opresc mașinile pe drum, arestează dependenții de droguri și îi hărțuiesc pe oamenii negri, ceea ce sporește doar sentimentele de opresiune ale sistemului de drept penal".
Fostul procuror federal Rep. Trey Gaudi nu este de acord cu această logică. "Când vezi un tip care aleargă gol pe stradă cu un cuțit în mână și credeți că este Iisus, nu trebuie să apelați serviciul de asistență psihologică, trebuie să contactați poliția, spune el. Voi spuneți: dizolvați Poliția. Și eu mă întreb: cine își vor face treaba?"
Primii pași
În Minneapolis, nu numai activiști, ci și oficiali s-au gândit la o lume fără angajații forțelor de ordine.
Alți colegi i s-au alăturat, inclusiv șefa consiliului orășenesc, Lisa Bender. Dar primarul orașului, Jacob Frey, care a plâns, stând pe un genunchi, la mormântul lui Floyd, nu a susținut ideea: ”Sunt împotriva desființării întregului departament de poliție, voi fi sincer în acest sens”. Cu toate acestea, el a „aprobat reforma structurală masivă pentru rectificarea sistemului rasist”.
Poliția este sigură că astfel de măsuri nu vor face decât să agraveze situația. "Acesta nu este un răspuns la ceea ce se întâmplă", subliniază locotenentul Gwen Gunter. "Sunt chiar curios cât timp va dura înainte ca ei să spună: „O, nu, avem nevoie de poliție".
Observatorii subliniază: cu cât presiunea este mai mare asupra poliției, cu atât ei se apără mai mult pe ei și pe colegii lor acuzați de abuz de putere. Sindicatele poliției au împiedicat și anterior o reformă a sistemului și este puțin probabil să își schimbe poziția.
Nu trebuie să uităm că poliția a avut de suferit în timpul protestelor. În New York, 292 de polițiști au fost răniți, la Chicago - 130, iar în Las Vegas unul a fost internat în stare critică după ce un protestatar l-a împușcat.
Desființarea poliției, cel puțin în următorii ani, este imposibilă, deoarece necesită un nivel complet diferit de organizare a societății, spune Victoria Juravleva, șefa Centrului de Studii din America de Nord la IMEMO AȘR.
”În țară funcționează multe organizații obștești locale", a spus ea într-o conversație cu RIA Novosti. "De exemplu, populația locală alege șerifii. Și orașele mici încă locuiesc fără poliție - le este suficient un șerif. Problema constă în ce să facem cu situația din megapolisuri”.
Potrivit expertului, reforma este una îndoielnică pentru viitorul apropiat. "Probabilitatea ca partidul republican și democratic la nivel federal să ajungă la un compromis nu este mare. Acesta este o problemă sensibilă legată de valori, în special dreptul la arme personale", spune Juravleva.
Politologul american Dmitri Drobnitski subliniază că până și propunerea de creare a unui sistem federal de supraveghere este contrară Constituției SUA, deoarece statele ar trebui să se fie cele care se vor ocupa de aceasta. "Trebuie să schimbăm Legea fundamentală, sau să ne predăm revoluționarilor, sau să ignorăm totul. Dacă ne uităm la număr și nu la emoții, numărul victimelor care au avut de suferit din cauza poliției a scăzut în ultimul deceniu. Da, nu toate problemele au fost rezolvate, dar există oare un loc în lume unde totul a fost soluționat? " - susține acesta.
În pofida discuțiilor aprinse, sondajele arată că peste 50% dintre americani sunt mulțumiți de activitatea poliției (doar 16% sunt nemulțumiți). Prin urmare, societatea civilă are un drum lung până la consens. Casa Albă s-a pronunțat deja destul de categoric. Donald Trump a menționat că poliția permite țării să „trăiască în pace”, iar „99 la sută dintre angajați sunt oameni minunați”. Prin urmare, nu va exista nicio reducere a finanțelor, cu atât mai puțin dizolvarea, a asigurat președintele american.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
