Am avut impresia că aerul a devenit în mod evident mult mai ușor de respirat chiar după prima săptămână a regimului de autoizolare dispus din cauza pandemiei COVID-19. Și aceasta, chiar dacă sfârșitul lunii martie era la fel de secetos ca perioada anterioară, aceasta însemnând că, în condițiile solului uscat, proporția particulelor de praf din aer era semnificativă.
„Într-adevăr, aerul în Chișinău a devenit mai curat datorită numărului scăzut de mașini care circulă în oraș, mașinile fiind una dintre cele mai mari surse de poluare”, a declarat pentru Sputnik Moldova ecologistul Anatolie Prohnițchi.
Calitatea aerului a fost influențată în mod benefic și ca urmare a faptului că și-au stopat activitatea un număr considerabil de unități de producere, a adăugat expertul.
Anatolie Prohnițchi a apreciat că, dacă ne dorim ca aerul din Chișinău să rămână respirabil și pe mai departe, după ridicarea stării de urgență și a regimului de autoizolare, va fi necesară mobilizarea în acest scop a tuturor instituțiilor responsabile.
În opinia ecologistului, o nouă poluare masivă a aerului poate provoca un nou val de infecții, în situația în care medicii afirmă că virusul COVID-19 atacă în primul rând căile respiratorii și plămânii.
De ce ar trebui să țină cont autoritățile din Chișinău și ce aspecte pot fi îmbunătățite? Anatolie Prohnișchi a formulat câteva concluzii.
Potrivit ecologistului, municipiul Chișinău nu dispune de un sistem complex de monitorizare a calității aerului, cu acoperire totală, dar acesta este absolut necesar.
În altă ordine de idei, foarte multe mașini aflate în circulație nu au funcționale sistemele de curățare a gazelor de eșapament instalate de producător la etapa fabricării. De ce se întâmplă aceasta? Pentru că foarte mulți proprietari de mașini au demontat respectivele sisteme, justificându-și decizia prin costul mare de deservire a acestora. Dacă sunt dotate autoturismele din trafic cu sisteme de curățare a gazelor de eșapament nu verifică nimeni în mod special. Excepție ar fi acea dată pe an când automobilele sunt supuse reviziei tehnice, în opinia lui Anatolie Prohnițchi.
Următoarele două aspecte menționate de ecologist fac parte din aria de competențe a Primăriei Chișinău.
„Primăria municipiului nu are un serviciu bine dotat care să măture și să spele toate străzile. O face de la caz la caz, cu 2-3 mașini”, a constatat Anatolie Prohnițchi. Ca urmare, praful se acumulează în cantități mari pe străzi, iar traficul intens și vântul îl ridică în aer.
„Avem foarte multe spații de teren unde ar fi obligatoriu să fie gazon de iarbă. În fapt, avem pământ gol, care pe timp de vară este o sursa foarte mare de poluare a aerului cu praf”, a explicat Anatolie Prohnițchi.
Menționăm că, potrivit Agenției de Mediu, orașul Chișinău are cel mai poluat aer din Republica Moldova, orașului Bălți revenindu-i locul doi.
Transportul auto îi revine o cotă de tocmai 88% din emisiile totale de poluare ale bazinului aerian, potrivit rapoartelor aceleiași instituții. Emisiile nocive ale transportului auto constau din cantităţi mari de hidrocarburi, oxizi de carbon, oxizi de azot şi de sulf.
De notat că, în luna ianuarie a acestui an, inspectorii de mediu de la Bălți au aplicat amenzi în valoare de 300-600 de lei pentru poluarea aerului în rezultatul exploatării unităților de transport basculante și de pasageri. Controalele au fost inițiate după instituirea repetată pe parcursul unei săptămâni a Codului Galben de aer poluat în „capitala de nord”.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
